vara de vasile alecsandri

Sonetul 97

A fost precum o iarnă despărţirea
De tine, care faci anul să zboare!
Ce frig mi-a fost, ce sumbră a fost trăirea,
Ca un bătrân Decembrie ce moare!
Şi totuşi a trecut numai o vară,
Iar toamna-a fost fertilă, însărcinată,
Precum o curtezană prima oară
Sau ca vădana cea însingurată.
Dar mi-a părut această abundenţă
Ca un bastard cu aşteptări pierdute,
Căci vara vrea să simtă a ta prezenţă,
Dar tu nu eşti şi păsările-s mute.

Sau uneori mai cântă, dar cu jale,
Că frunza-i moartă, iarna vine agale.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nervi de primăvară (Parodie după G. Bacovia)

Prima vară...
Dup-o toamnă zbuciumată cu scrutin prea violet,
Zeus se-avântă cu-acelaşi valet.
Criza se dezvoltă în întreaga ţară

O nouă avalanşă de vise, impozitări...

O lungă lâncezeală s-aşterne peste tot:
Vrem lapte, nu şi miere.
Privim spre ce votarăm şi scuipăm numai fiere.
La poarta fabricilor disponibilizaşii nu mai pot.

O altă primă vară cu vechi înfometări...

Vin şi ţăranii ăştia că le-au promis subvenţii.
Câmpia râde, iarăşi nu va fi zgândărită.
Doar buruiana creşte, ea nu va fi stârpită.
Agricultura noastră aşteaptă intervenţii.

O, când "trăi-vom bine" şi fără lamentări?!

parodie de Sever Purcia, după George Bacovia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

Te aştept fără cuvinte
Când o stea se-aprinde,
Să-ţi arate calea iară,
Prin noaptea de vară.

Te aştept nerăbdător
Fiind aprins de dor
Briza n-o mai întâlnesc,
Pădurea n-o mai iubesc.

Te aştept tot gânditor
Vântul n-are spor,
Stau întins pe iarba deasă
Cu luna mireasă.

Te aştept lângă izvor,
Solitar decor
Şi-ţi văd trupu' mlădios
Ce se-apropie sfios.

[...] Citeşte tot

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara din noi

E zarvă-n crâng, de cum se-mbie zorii,
Oceanul verde-albastru scaldă firea;
În taină, macii plămădesc iubirea,
Pe-a zilei scenă se întrec actorii.

Căldură mare bântuie prin oase,
În firul ierbii, ostenite gânduri,
Iar tu înşiri poeme rânduri-rânduri,
Dând vină pe-a văzduhului vântoase.

Pe note-nalte cânţi a înserare;
Salcamu'-n floare, confident de-l crezi,
Te uită cât se-înalţă, cum mai doare

Amurgul picurat în ochii verzi.
O vară e în noi - şi-n fiecare
Şi nu-i totuna de-o câştigi, ori pierzi.

poezie de Valeria Merca (iunie 2015)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimism

(trioset)

îţi oblojeşti secundele bolnave
de dorul verii ce-a trecut
de noul început pierdut
îţi oblojeşti secundele bolnave

cu versuri aparent gângave
fără substanţă-n conţinut
de dorul verii ce-a trecut
îţi oblojeşti secundele bolnave

cu raze palide-i stropită firea
şi-i groasă roua dar nu-i brumă
c-aşa-i când pleacă vara şi iubirea

dar va veni o alta iară
că n-o fi asta cea din urmă

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Postolache-Doljeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de vară

soarele aşterne o poveste de vară
se strecoară adânc în sufletul meu
un cântec magic pe strune de vioară
răsună pe ceruri îl fredonez şi eu.

prin slove de aur timpul trece grabnic
poeţi seceră lanuri de gânduri pe ogoare
mi-s dragi cuvintele cu sensul paşnic
sunt purtate de vânt din floare în floare.

mi-s dragi slovele ce devin bucurii
să vibreze în piept tandre, cordiale
în flux de credinţă cu tente azurii
ca să estompeze momente abisale.

nu vreau să ştiu nicicum de nebune furii
să-mi răvăşească visul din sfere astrale.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara

în Moldova totul e arhaic
de la intelect pîn' la instincte
de la credincos la simplu laic
de la oamenii vii pîn' la morminte

nici politică ca lumea, nici alegeri
numai stat şi numai ministere
ţara-n care pîn' şi vâra degeri
ce exportă oameni şi importă mere

ţara lui Ion şi-a lui Vasile
a Ilenei ţară şi-a Mariei
ţara-n care mita iau în chile
şi întorc în tone sărăcie

ţara fără de economie
ţara existând din remitenţe
c-o jumate de popor în begenie
şi cu alta-n dură subzistenţă

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (1 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu o primă... vară

Mă păcălesc mereu c-o primăvară,
-Promisiune-n van de reînviere-
Ca mugurele, fluturi din cocon... Afară
Ies năpădit de mii de premiere.

Cred nejustificat în reînoire
Din aeru-n culori de flori de roduri...
Retrăiesc anual din nou o răstignire
Şi mă încânt printre lumini şi dulci prohoduri.

Îmi umplu alveolele de-azur
Şi parcă zbor făcându-mi fizicul un gând...
M-avânt, mă răcoresc într-un "sperjur"
De mărturii minţite că-s iar tânăr... Un curând.

Dar totu-i scurt, căci timpul se scurtează;
Parcă de când sunt mare spaţiu-i mic
Şi zile-s clipe, totul mă presează
Şi-ncerc s-ascund în surd orice tac-tic.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aria MJJ...

Te răspândeşti cu grijă în cele patru vânturi,
Înfăţisând la propriu tot şirul de-anotimpuri,
Că-n fiecare clipă stau ale tale cânturi,
Prezenţa ta senină ţi-e mai presus de-Olimpuri;

Eşti strop de primăvară, un strop de întremare,
Ce-n ritmuri colorate pămîntu-nmugureşte,
Eşti soarele de vară cu raze de exclamare,
Ce minţile ne-mpacă şi inimi ne-ncălzeşte;

Eşti toamna aurie pe frunze muzicale,
Prin picuri de răcoare cu belşugul ei cu tot,
Eşti iarna cea festivă ce fulguie-n urale,
Un basm la gura sobei, vin fiert sau un compot;...

Noi suntem pentru tine, tu pentru noi, un crez,
În doar două cuvinte, eternul amorez!...

sonet de Vasile Zamolxeanu (25 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tango retoric

Cine-ţi mai oferă flori?
Cine te mai scaldă-n ploi de stele,
Cine-ţi şterge uneori
Lacrima tăcerii din cuvânt.

Cine-ţi mai clădeşte-n zori,
Din nisipul somnului castele?
Dacă-i vânt, pe pământ
şi lacrimi nu mai sunt.

Mai ştii, vara cu miros de alge
şi pierdutele catarge
De la ţărmul unei mări?
Mai ştii, şi acel tango retoric
Prin decorul alegoric,
Dintr-un vis fără urmări.

Cine-ţi mai aduce veşti,
Cine mai rămâne lângă tine?
Cine află unde eşti

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Adrian
Comentează! | Votează! | Copiază!