mama lui stefan cel mare

În acel moment, se văzu întrerupt de mama lui, Enka Diana, care sări îngrozită de pe fotoliu, făcând ochii mari de uimire. Arăta spre covor, fără a putea spune nimic, de parcă-i pierise graiul. Îşi prinse fiul de mână. Lucian putea simţi tremurul de spaimă care o cuprinsese pe mama lui. Observând ceea ce o speriase pe Diana Enka, se retrase şi el înapoi cu un pas. Pe covor, încolăcit în mai multe inele, sâsâia un şarpe gălbui, destul de mare. Maria ridică fără teamă şarpele de jos. Mărunţica blondină aşezase reptila după umeri, după gât şi pornise spre o încăpere alăturată, în care Diana n-ar fi intrat, nedorind să afle ce se putea ascunde acolo.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mama
Nu are vârstă pentru a îmbătrâni.
E mama!
Aceeaşi, mereu tânără,
Dulce, limpede, tandră...
Frumoasă cum e ea,
E mama mea!

Mama
Nu are timp pentru a se jelui.
Cu timpul ce trece,
E mai precaută!
Ea nu varsă lacrimi
Într-o basma,
Ci le aşterne cuminte...
Şi nici, măcar,
Nu poate a se supăra,
Ea ţese,
Geana zilei aprinde!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă n-a făcut cel mai mare rău din viaţa lui, dar nu-i timpul trecut...

aforism de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar poate, nu e trecut timpul, nici pentru a nu mai face vreun rău!! Oare, de ce prospectăm permanent, doar [...] | Citeşte tot comentariul

Cel fără de lege este prins în laţurile fărădelegilor lui şi de funiile păcatelor lui este înfăşurat. El va muri în păcatele lui şi de mulţimea nebuniei lui va pieri.

Solomon în Pildele lui Solomon, Ferirea de desfrânare. Îndreptarea spre curăţie - 5:22-23
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape biblică

Nunta ţine de un an,
Am băut şi încă bem:
Miri, nepotul lui Traian
Şi mama lui Matusalem.

epigramă de Dumitru Râpanu din revista "Lohanul" (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrei să îţi cunoşti cel mai mare duşman al tău? Priveşte în oglindă. Fă-i faţă lui – restul se vor împrăştia.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

plocon

Ploconul

Moştenit din veche eră,
E un dat ce înjoseşte
Şi pe cel care-l oferă,
Şi pe cel care-l primeşte.

definiţie epigramatică de Ştefan Tropcea din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-o face mama?

Ce-o face mama?
Mă întreabă într-o doară, al meu frate,
Iar eu rămân deodată uimită, aşa...
Şi-i spun: - nu ştii că a plecat departe,
În lumea celor drepţi şi-a celor nevăzute?
Mă uit în ochii lui, socot şi-ntreb şi eu:
Şi totuşi, ce-o face mama?

O fi găsit acolo sus în ceruri,
Să-i treacă de urât, de osteneală sau de doruri,
Un pui de asin, cu lapte praf să-l crească,
Sau cu a Lui Dumnezeu hrană Cerească,
Un vraf de cărţi, să le citească,
Copiilor din cer, nainte de culcare,
Cu zâne, zmei şi feţi frumoşi, poveşti nemuritoare?

Azi, tare un fior m-a zguduit, o amintire,
De parcă i-am simţit, prezenţa aievea lângă mine,
La întrebarea lui, nu pot găsi nici astăzi un răspuns,
Nu ştiu să desluşesc, misterul acesta nepătruns,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare lucru şi lucru... mare! Lui Colbert

Vă dau o carte, Excelenţă...
Nu e un lucru mare, zic...
Şi totuşi, este mare lucru
Că nu vă cer prin ea... nimic.

epigramă de Jacques de Cailly din Din epigramiştii lumii (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred, raţiunea va învinge

Cred, raţiunea va învinge
Şi la cel mic şi la cel mare;
Românul sub nămeţi se stinge,
Decor sinistru, dezolare

Un căţeluş omătul linge...
I-e sete, n-are nici mâncare;
Cred, raţiunea va învinge
Şi la cel mic şi la cel mare;

Bătrânii nu au glas să strige...
Nevoie au de ajutoare;
Guvernul greu îl poţi convinge,
Avem cod roşu, disperare...

Cred, raţiunea va învinge!

poezie de Aurel Cehan (2012)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!