Poezii despre fata morgana, pagina 31
România
Am cunoscut o fată
Cu-aliura de fecioară,
În par își prinde spice
Cântă la vioara,
De dor cântă la nai
Se scaldă în lumina
Verdelui ei plai,
La mijlocu-i subțire
Brâu împletit din fire,
Cu nume de Carpați,
Toți trei ca niște frați,
În lume-i numai una
Nu are asemănare,
În vânturi nu se frânge,
De viscole nu plânge,
Pe umeri poartă aștri,
Calcă poteci de-argint
Se fălește-n lume
Cu munții de granit,
Dacă i-a fost dat
[...] Citește tot
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mugure nou născut
Frunză verde și uitată
Astă vară erai fată
Colorată și gingașă...
Frunză verde și arămie
Ieri fui... mugur în fașă
Si eu nu-ți semăn ție...
Ieri fugeam pe o câmpie
Azi uscat pe o hârtie..
Scriu arama de pe tâmplă
Ce a fost, a fost să-mi fie
Într-o vară depărtată...
Verde pe un trup de fată
Am zâmbit și eu odată
Tremurând în al ei sărut
Ca un mugure nou născut...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut har, îngăduie-mi odihnă...
Caut har înaintea Ta,
îngăduie-mi o clipă odihnă lângă Tine!
Lucrările ce le fac,
le voi sfârși mai apoi.
Pustie de vederea feței Tale,
inima mea nu cunoaște răgaz și tihnă
și truda mea-i numai povară fără margini
într-un pustiu de suferință.
Acum vara a venit la fereastra mea,
cu murmurul și suspinele ei
și albinele grăbite
aduc dragoste tufișului înflorit.
Iată ceasul de pace și de cântare,
față către față cu Tine,
binecuvântarea vieții mele,
în liniștea acestui blând popas!
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Gitanjali - Ofranda Lirică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul își alege propriul Anturaj
Sufletul își alege propriul Anturaj
Apoi închide Ușa
În fața Majorității lui prezentul în derapaj
E nevoit să facă tușa.
Indiferent observă Rădvanele oră de oră
Așteptând la Poarta-i joasă intrarea în oraș
Indiferent un Împărat în genunchi imploră
În fața lui pe Covoraș.
L-am cunoscut dintr-o Națiune, dintr-o mulțime
Alege Unul îndată
Apoi închide Valva atenției și se retrage-n sine
Ca o Piatră.
poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semaforul de la colț
Copleșit de plictiseală
Chiar la colț de strada mea
Un semafor plin de fală
Celorlalți le povestea:
Zi de zi, la opt jumate
Pe trecere observam
Un băiat privind în spate
La o fată cu ghiozdan.
Câteodată, pare-mi-se
Fata îl mai saluta
Dar băiatul cu gropițe
Tot din spate o căuta.
Într-o zi, curios din fire
L-am oprit întâia oară
Să-l întreb, de se cuvine
Ce-i cu acea domnișoară?
[...] Citește tot
poezie de Silviu Obreja (mai 2016)
Adăugat de untimidsijumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intrările din față
Cât voi fi cântec de-nchinare
Sub parfumul florilor de tei,
Vei fi zidită-n sufletul meu
Cu măiestria ce naște din condei.
Cât voi fi în pragul întomnării
Plin de cugetări și de noroc,
Voi privi mereu, mereu la stele
Să te am scânteia mea din foc.
Când timpul va orbi ușor în mine
Dorul va lucra-n grădina amintirii,
Va cimenta viața cu trecutu-i
În răsăritul veșnic al iubirii.
Voi amuți târziu sub ochii nopții,
Voi aștepta alt gong, în altă viață,
Raiul cu-ndurare, printre flori,
Ne va primi-n intrările din față!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adolescență
Vânt, dumbrăvi, și optsprezece ani...
Strada cu salcâmi sau cu castani,
primăvară-n balta renăscută,
zile ce-amintirea le sărută...
Fată cu mijloc de violină,
unde-i cartea noastră de latină,
mâzgălită, printre ablative,
cu distihuri șchioape și naive?
Adunai în ochii viorii
netraduse cărți de poezii,
și în mersul lin, de căprioară,
caligrafiai o rimă rară...
Dunărea-și plimba în funduri stele,
noi le număram, plutind cu ele,
amețea, de-atâția nuferi, luna
și-nvățasem vorba: totdeauna.
Se-arcuiau din sălcii catedrale,
luntrea noastră se pierdea, agale,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihu Dragomir din Războiul (1954)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Chem stelele...
Merg prin ploaia seacă,
picăturile îmi ating fața uscată,
lângă castanii liniștiți,
ce îngână un cântec
pentru sufletul meu
și simt cum cad castanele,
ca un mic tunet, iar norii
trec cu viteză prin fața lunii,
iar eu simt un gol în inimă mea.
Pentru tine iubire chem stelele,
să-ți vindece durerile
și să-mi dea de știre,
despre leacuri și ierburi,
înmiresmate cu iubire
să pot cânta din nou,
în astă noapte lungă.
poezie de Eugenia Calancea (1 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Vedeam în ziua nunții tale
Cum chipul îți ardea-n neștire,
Extazul îți dădea târcoale
Aveai în față doar iubire.
Și-n ochi o flacără anume
(Sau cine știe ce-a fost oare)
Era tot ce zăream în Lume
Din Frumusețe, cu-ntristare.
Poate-ai roșit ca o fecioară
Așa părea, fără-ndoială
Dar, vai, ce flăcări se iscară
Și-n pieptul lui dădeau năvală!
Căci el în ziua nunții tale
Vedea pe chipul tău roșeață,
Chiar de-ți ieșea extazu-n cale
Și doar iubire-aveai în față.
poezie celebră de Edgar Allan Poe
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arca Sufletului
Aleg gandurile,
Le asez in arca sufletului meu.
E incapatoare aceasta arca.
Striga cele ramase afara
Ca vor sa urce la un loc cu cele alese,
Dar nu le las.
Ma lupt din rasputeri.
Le alung si le condamn,
Dar ele fac recurs,
Isi cer drepturile de a se aseza in mintea mea.
Eu castig procesul
Si-n arca e lumina.
Minte si suflet,
Gand si iubire si dor.
Spun ce nu se poate spune,
Stau cu mine, fata in fata,
Incerc sa vaslesc cu indemanare
Dar vaslele arcei sunt grele...
poezie de Iulia Comaniciu (ianuarie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!