Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dori

Poezii despre Dori, pagina 31

Timpul, un prețios capital

Nici « Ursa cea Mare », nici « Luna » din cer,
Nu pot bara timpul ce veșnic se « duce »,
În pas cadențat și, nu e mister
Când vine, zâmbește, dar nu știm ce-aduce.

El vine din ieri și trece prin azi
Și-aleargă maratonul spre mâine,
El nu-i “comprimabil” și mori de necaz
Când vezi că refuză castronul, « cu sare și pâine ».

Dar este hazliu și chiar prietenos
Cu cine-i integru și harnic din fire
Dar nu iartă lenea și mersul “pe dos”,
El duce-n milenii, de-a pururi o știre.

E « ireversibil » dar are un sens,
Pe drumul ce duce-n decenii,
Îl poți măsura de și e imens,
Apoi compara cu « mulțimea » de genii.

[...] Citește tot

poezie de din Dragoste, patimă și blestem (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Cărarea vântului

Când m-am făcut cărare spre limpede izvor,
Nu mi-ai călcat pe pietre, nu mi-ai strivit din dor,
Căci n-ai știut de truda – din suflet când le-am scos
Și mi-a rămas cărarea pustie de folos.

M-am preschimbat în munte cu gândurile-n cer
Și-am așteptat să treacă zăpada și să sper
Că-ți vei dori urcușul spre culmi pierdute-n nori,
Dar codrii de la poale ți-au fost neprimitori.

Și-am zis atunci: "Pădure, pădure-am să mă fac,
Să pot să-ți fiu răcoare, să-ncerc să-ți fiu pe plac.",
Dar pașii tăi, cu teamă, îndat-au ocolit
Tot verdele prin care potecă ți-am croit.

Mi te-am dorit aproape și m-am topit în vânt,
Să-ți vin pe neștiute, să nu te înspăimânt
Cu adierea-mi blândă în visul tău târziu,
Să te sărut pe umăr și numai eu să știu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fontaine, Je Ne Boirai Pas De Ton Eau!

Știu, aș fi putut trăi-n așa fel
Încât să fi cunoscut durerea doar:
Fiindcă n-am iubit nici om, nici câine;
Și nici paralele măcar;
Simțind poate câte-o durere de dinți din când în când, nițel,
Calmată cu novocaină-n momentul necesar.
Fără-a intra-n relații, cu viața negociind prin impresari,
Bând un cocktail, purtând haine de ploaie, pariind pe doi dolari.
Trădată de nimeni, mai puțin de-a cețurilor albăstrime
Susurând sub aripi mari de-aeroplan.

" Fântână,"-am strigat spre apa mută, " Nu voi bea din lichidul tău!"
Mi-i sete și-aș dori un strop – n-aș înghiți, mi-aș înmuia buzele, atât.
Iar în vreme ce ochiul trecutului condamnă, atoateștiutor,
Ochiul zilei scrutează-atent, căutând o întâlnire. Și – ce-i mai rău –
Tinerii sunt deja bătrâni, ei s-au născut cu degetele-încrucișate;
Nu voi primi de la ei niciun ajutor.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Entropia

Se duse viața ca un vis de noapte
rătăcitor pe geana gândului târziu,
privind-napoi parcă deschid o carte
lăsată pe un raft străin fără să știu.
Cuprinzătoarea-entropie-a vieții,
eternă, distructivă, fără de sfârșit,
m-a copleșit cu vălurile ceții
întinse peste cuget pân' la infinit.

Uitări bizare-ajunse peste vreme
m-au adâncit adesea-n ironia lor
printre figuri din false teoreme
găsite-n cărțile cu titlu-nșelător.
M-a sfătuit un guru într-o seară:
a fi văzut pe culmi abil cugetător
nu te speti să-neveți pe dinafară
rețete fără sens, pe gustul tuturor.

Nu-l lăuda pe cel sărac cu duhul,
dar insolent, rebel ori veșnic inutil

[...] Citește tot

poezie de din revista Confluențe Literare, ediția din 03.02.2021
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și...

Ai venit în crucea nopții să-mpărțim în doi tristețea,
Tulburat de gândul morții mi-ai lăsat un pumn de lacrimi,
Mi le-am așezat pe suflet și mi-a vindecat iubirea,
Tăinuind greșeli în tine, ai plecat orbit de patimi.

Când m-ai alungat din vise, m-ai dat Zeilor ofrandă
Ai uitat că-ntraga iarnă am fost poeziei sclavă;
Mi-ai rămas dulce povară, cântul tău să mă dezmiardă,
Nebunele-ți dorinți mi-au fost alinturi și otravă!

Azi m-a-mbătrânit oglinda și-am uitat de început,
Uite, apa ce o plâng e mai rece ca un drug,
Gata-s stropii de speranță, nu știu unde s-au pierdut,
Cât mă dori și ești aproape, pe sub umbra ta să fug!

Hai, privește-mă în suflet, să vezi cât sunt vinovată,
Și-am lăsat nerăsfoită cartea mea de rugăciuni,
Ai trimis pasărea morții, dorul să ți-l cânte-n poartă
Catedrala noastră convertită-i la minciuni!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

FABULA VOTĂRII

Se tot plângea o curcă mică,
Desigur, intelectuală,
Ce-aleșilor le purta pică,
Fiind ei rasă... anormală,
Că nu sunt la-nălțimea care
Era de ea vizată-ades,
Când se urca pe gardul mare
S-atragă-al curții interes,
Spunându-le, mândră, la toți
Că n-a participat la vot
Și nici nu va vota ea hoți.
Că toți sunt doar niște plăvani
Ce la buget pun câte-un bot,
Să fure de acolo bani
Justificați și de-al ei vot.
De-aceea, curca, niciodată,
Fiind o intelectuală,
În veci nu s-ar dori băgată
Cu boii în aceeași oală!
S-au bucurat, atunci plăvanii

[...] Citește tot

fabulă de din O aia
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Speranță de Crăciun

Eu nu am hăinuțe și nu am sandale,
Și n-avem lumină în casa din vale,
Nici cușcă n-avem, Azorel să se culce,
Doar vaca ne-ajută cu laptele-i dulce,

Și eu mi-aș dori să mă joc cu-o păpușă,
Și Moșul Crăciun să ne intre pe ușă,
Căci horn nu avem pe a noastră colibă,
Iar mama o duce din hibă în hibă,

Din greu se trudește, prin sat, la vecine,
Cu gândul s-adune un ban, pentru mine,
Dar lumea-i sărmană și viața e tristă,
Abia de-nvelește doi lei în batistă,

Adesea avem doar o coajă de pâine,
Iar mama mănâncă atât cât rămâne,
Și-n multe din zile n-ajunge defel,
Căci coaja se-mparte și cu Azorel...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

În suflet cu propria baladă

Un greieraș țârâitor din fire
S-a strecurat frumos într-o vioară
Peste care-arcușul, ca o pară,
Îmbrățișează sunetul subțire.

Util gândea să fie greierașul
În clipa ce-o să-i fie o favoare,
Ar vrea să cânte cu a lui ardoare,
Când va dori să cânte copilașul.

Luată-n mâini vioara și arcușul
Scârție în încercări vioaie,
Nu-l lasă pe copil să se îndoaie
De talentul lui. Iată, urcușul!

Acum de mare ajutor voi fi,
Își spuse greierașul negricios,
Porni în unduiri glasu-i frumos,
În ritmul ce copilu-l nimeri.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Sărutul

sărutul ăsta e secunda care a venit din apusul lumii, e felul în care aș dori să
mă culc pe ape spre far, e fragmentul clipei albastre în noapte; sărutul
ăsta îmi zdrobește celulele, îmi desface pupilele, mă-nnebunește până la
fisurile anilor care trec chiar aici lângă noi, lângă far; sărutul
ăsta al mrejelor îmi răscolește marea, mă face-un val ce scufundă
orașul, învârtindu-se în aripa stângă a lunii; sărutul ăsta îmi trezește simțurile, imprimă
milenii pe clipă, se tipărește în zori, se condamnă, nebuloasă a ochilor noștri de apă
sărutul ăsta e sărutul tuturor descendenților, străbunilor, nepoților, urmașilor
e anul-lumină cambrat peste noi ca un arc suav, răcoritor ca o briză peste-amurg
mi-au amorțit pașii și ochii, mi s-a oprit inima, mi-a picat cerul în ochii tăi,
sărutul ăsta este minunea pe care-o așteaptă creștinii, e salvarea ce vine peste
noi ca un gând, e speranța ce pâlpâie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Clipa de zbor

Era atât de... altfel, de singur într-un zbor
Prin galaxii pe care nicicând nu le-a parcurs,
Dar, totuși, cunoscute din timpuri ce s-au scurs,
De când era un suflet născut... în viitor.

Purta în el cunoașteri, și singure-au crescut,
Odată cu atâtea învățături ce-ar fi
Menite să-i ofere puterea de a ști
Lumina să o poarte spre tot ce-i decăzut.

Scânteie-n întuneric, bucată din destin,
Iubire-n neființă cu zborul efemer,
Sămânță de lumină alunecând pe cer,
Dorință de-ntrupare și mesager divin.

Își simte rătăcirea de-o clipă într-un zbor
Pe care îl parcurge doar pentru a găsi
Acea pereche care e tot ce și-ar dori
În viața efemeră a unui muritor.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 31 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook