Poezii despre ramuri, pagina 30
Copacul meu
Nu știu ce gândește un copac luat în brațe,
dar am semne că se bucură,
păsările se opresc din zbor și cântă.
Umbra lui nu are picioare, dar fuge,
înima mea simte frunzele cum se clatină
și se urcă pe ramuri alături de ele.
Fac ocolul pământului cu rădăcinile sub tălpi,
îmi simte urmele urcând prin cercurile trunchiului
și nu mă scapă din ochii lui verzi.
Întotdeauna când vine furtuna
trag clopotele bisericii din dealul cu vii,
le aude și simt cum se gândește la mine.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre copaci
- poezii despre verde
- poezii despre religie
- poezii despre păsări
- poezii despre picioare
- poezii despre ocolul lumii
- poezii despre ochi verzi
- poezii despre ochi
Adăpost
Pleoapele mele sunt adăpost
Ciutelor ce vin să se adape
Din lacrimile mele,
Din izvorul cuvintelor nedestăinuite,
Dintr-un suflet nespovedit...
E trist...
Înnouratul cer
Se crapă precum o pâine
Din făină de mei...
Plâng ochii mei...
Zăbrele de gene rup lumea în două.
Lumânări solare ard
Pe vârfuri de brad.
Suflete cad
Sângerânde și plânse
Îngenunche sfârtecate de lănci de priviri,
Sub frunze ascunse...
Sentimentele ard...
Mătasea lor alunecă printre ramuri
Și frunze ruginite și foșnitoare...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre tristețe
- poezii despre pâine
- poezii despre lumânări
- poezii despre frunze
- poezii despre cuvinte
- poezii despre crengi
Suntem
Suntem într-o istorie depravată,
Întinsurile ei peste amintirile noastre foșnesc sonor.
Cuvinte de jale neluate în seamă se nasc în prezent
pătând peisaje mioritice.
Sunt ochi care plâng
ca o menire de nemișcare a destinului.
Sunt bocanci încleștați de legi suprapuse
venite smuls peste mulțime.
Din urmă vine durerea și sângele pierdut.
Umeri timizi de femei
trec prin sentimente încălzite de puterea banului.
Brațele poporului atârnă ca niște ramuri plecate,
pe jumătate împietrite.
Suntem într-o istorie depravată.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre încălțăminte, poezii despre sânge, poezii despre prezent, poezii despre peisaje, poezii despre naștere, poezii despre legi, poezii despre istorie sau poezii despre femei
Tată
azi îngeri aripi își deschid în chip de cruce
copacii ursuzi își leapădă frunza-n covor
cuiburi goale-ncâlcite în ramuri năuce
noi orfani suntem păsări rătăcite în zbor
e toamnă tată și-asfințitul tău nu-i răcit
dorul ne doare-n frigul dimineții treze
azi boabe de rouă sub pleoap-au îmbobocit
se îmbulzesc în zori chipul să-ți contureze
la noapte-o să-ți miroase-a must de tămâioasă
sita zorilor cerne întrebări fără rost
fluturi cu aripi arse și ziua-i pioasă
e septembrie tată ziua ta ar fi fost
poezie de Silvia Cuzum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre îngeri, poezii despre toamnă, poezii despre tată, poezii despre rouă, poezii despre fluturi sau poezii despre dor
Analogie
Sufletu-mi e un copac
Cu dese ramuri și-ncâlcite
Ce văd lumina mai opac
De mari furtuni fiind zdrobite,
Inima-mi e un izvor
Ce din iubire izvorăște
Curge lin și mai cu dor
Când la tine se gândește,
Ochii mei sunt visători
Și nu cugetă a plânge
Cu mii de fluturi ar vrea să zbor
Și tot nu le-ar ajunge...
Mintea nu vreau să mi-o ascult
Mereu mă ostenește
Pe ea îmi cere s-o consult
Apoi visele-mi zdrobește,
[...] Citește tot
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Trec anotimpuri...
Aștern pe foaia albă
cuvintele ce curg ca un izvor
cu ape limpezi
și dor nemăsurat
din frământările nopții
timpul aleargă...
prin lumini și umbre
scăntei din raiul vieții
o lacrimă uitată cade
înflorind în roua dimineții
s-au scuturat de floare pomii
de vise albe-aripi de îngeri
se coc pe ramuri fructele iubirii
fară de început și fără de sfârșit
trec anotimpuri...
plouă peste fruntea răvășită de gânduri
fărâme de neliniște din glas izvorăsc
iar clipa împletește lanțul neîntrerupt
reînflorind în orizontul veșniciei.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre timp sau poezii despre sfârșit
Când...
Când valul mării mi-e strâmt și mă strânge la umeri
Mă-mbrac comod cu cerul și-mi fac epoleți din îngeri.
Când luna-i supărată și din întuneric fața nu-și arată
Mituiesc stelele cu înghețată și luminează a zării polată.
Când soarele dogorăște pârjolindu-mi trei rânduri de piei
Împletesc ramuri de trestie și m-adăpostesc la umbra ei.
Când vântul mi se strecoară în pleata blondă pe furiș
Adorm pe un pat de gânduri mai la vale în prundiș.
Când chipul mi se oglindește într-o oază voluptoasă
Pornesc cu mintea dospită de frumos înapoi către casă.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre văi, poezii despre vânt, poezii despre supărare, poezii despre somn, poezii despre senzualitate sau poezii despre păr blond
M-am împăcat cu gândul
M-aș face-un râu și cursul lin mi l-aș întoarce
Să clipocesc pe urme vechi înspre izvoare,
Stânca s-o simt aproape când lacrimă își stoarce,
Nu vreau să mă prăvăl și să mă pierd în mare.
M-aș face-un pom întors la seva de-începuturi
Să uit de toamna ce ramuri verzi mi-a văduvit,
De iarna ce-mi întinde recile-așternuturi,
Să fiu în primăvară când ramul mi-e-nflorit.
Visez frumos, mă întristez că nu se poate
Să mă-ntorc la vremuri de-nceput oricât aș vrea,
Se-nvârte roata timpului stăpână-n toate,
M-am împăcat cu gândul... Trăiesc în toamna mea.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci sau poezii despre râuri
Lansează aripi dragostei
Iubind, iubire tu să dăruiești,
Mângâie fața apei cristaline,
Învață cum iubirile se cresc,
Iubește, dăruind raze din tine!
Pe cerul plin de stele-nmiresmat,
Pe ramuri de s-aștern tăcute brume,
Alină-le c-un zâmbet aromat,
Iubește-le, cum te-ai iubi pe tine!
Amurgul de coboară peste văi,
Când îți atinge geana ta fierbinte,
Tu izvorăște calde, dulci scântei,
Lumină tu, a ta iubire sfântă!
Petale dalbe de plutesc șuvoi
Ori stingheriți fiori bat la fereastră,
Să te pătrunzi atunci și tu prin ei,
Lansează aripi dragostei albastre!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zâmbet, poezii despre tăcere, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre creștere
Cântec de lume
ce ar fi primăvara fără tine?
o-nșiruire de copaci săltând
golașe ramuri... și păduri virgine
nu s-ar mai auzi iar fremătând.
ce ar fi primăvara fără tine?
decapitarea colțului de iarbă.
mieii orfani de stână ar rămâne
în tăuri nori n-ar coborî să fiarbă.
ce ar fi primăvara fără tine?
înmănuncherea orelor în zi.
între bătăi de clopot clandestine
toți porumbeii albi ar asurzi.
în parul porții două balamale
ar rugini cum ruginesc cerceii.
cu scârțâitul lor atâta jale
ar strânge-n curtea casei ghioceii.
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre păduri, poezii despre primăvară, poezii despre porumbei, poezii despre ore, poezii despre oi, poezii despre nori sau poezii despre muzică