Poezii despre botez copii, pagina 30
Ușița din perete
Nu s-au sfârșit dar au trecut în goană
acei ani frumoși și fermecați
când doi copii se bucurau în tihnă seara
de pita neagră cu untură,
cu dungile subțiri și arse de pe grătarul de metal.
Ei ascultau glasuri suave
ce-ntr-una își șopteau alene
și-așa s-au trezit brusc la viață
în camera cu teracota verde...
deodată au simțit și gerul
iar prin ușița fermecată
descoperită de copii
în zidul gros de cărămidă,
căldura năvălea în valuri.
Afară era frig și-întunecat
și-în casă nu mai ardea focul;
era mult jar mocnind în teracotă
căruia nu îi venise tăcut sorocul
să-l stingă timpul din clepsidră,
să îl transforme în cenușă pe care să o vânture furtuna
[...] Citește tot
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii nu-și mai vor părinții
fețe crispate, deșertice dungi bătătorite
poartă umeri printre pomi uscați
în suflete
o mână prinde marginea lumii, caută vieții
sprijin
din iubirea plecată a mai rămas doar un număr
nu striga munților, versuri fără cântec
păsările nopții, hulpave, sorb inimi vânate
în ceasuri de noapte
în lăcașul fără liniște, bat bolovanii pământul facerii
ei scot țipete ciudate
amintirile tale și-au bătut pașii până la mine
un cer fără aer ne sufocă gândurile lașe
lumini ciudate se sparg în idei sterile, nefecundate
nu trăim în normalul realității
un stârc își cară în spate povara existenței
pe o câmpie fără iarbă
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iulie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
A venit primavara
Iată cum soarele se pleacă,
voios,
naintea mea;
Fiecare floare,
fiecare frunză,
fiecare zumzet,
fiecare adiere de vânt
mă îndeamnă a râde.
Copii cerșesc, încă.
poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rănire
Noi îi rănim adeseori,
Pe cei iubiți: pe frățiori,
Părinți, copii, bunici, nepoți,
Pe unchi, mătuși, soții și soți,
Pe veri, pe socri și nurori,
Pe-atât de mulți că te-nfiori;
De stai cumva ca să socoți,
Constați că i-ai rănit pe toți.
poezie de George Budoi din Cugetări versificate (28 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea de-acolo ne lumină
A trecut un an de când s-a dus
Fetița căzută în fântână,
Să stea alături de Isus,
Cu Maica Domnului de mână.
Azi în sat e sărbătoare.
Satu-ntreg s-a adunat,
În amintirea celei care
La Dumnezeu a plecat.
Femei, copii, cu mic cu mare,
În genunchi s-au așezat
Și slăvesc copilul care,
În rai, la cer s-a ridicat.
Ei plâng alături de părinți.
Aduc coroane mari de flori.
Apoi se roagă la cei sfinți
Să-i fie îngerii surori.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (9 iunie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Christmas
Fetițe în sarafane își amintesc de tată
Și golanii își amintesc de-o mamă bună,
Și copii fericiți nu dorm noaptea toată,
Și în zorii de Crăciun clopoțeii sună
Chiar și sclipitorul clopoțel
De la Dorchester Hotel.
poezie de John Betjeman din Câteva crizanteme târzii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inventar pierdut
Născut s-acumulez
m-am luat pe bucățele...
S-am timp să-mi revisez
petrecerile mele.
Nu aveam încă dinți,
pășind... nu aveam păr;
mă copii din părinți,
scrutez spre adevăr.
Nimic nu cunoșteam
pitic descurajant,
vocabule n-aveam...
Oricum neimportant.
Tot rând pe rând, tot dus
să-nvăț din alți percepte
nevrute, mi-au indus
înscrisuri imperfecte!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire de-o iarnă
Credeam și mai cred în iubirea de-o iarnă
Și-aș vrea să trăim câte-o noapte pe zi
Și-aș vrea ca din ceruri cu stele să cearnă,
Vreo sută de ani ca într-un joc de copii
Și noapte să fie, dar una polară.
Să avem înainte o mare de timp
În spațiu pierduți pe o stea glaciară,
Și iarna să nu fie doar biet anotimp,
Ci veacuri de veci în distanță stelară
Ori ceas de sublim suspendat în netimp.
Cuvinte devin noțiune abstractă,
Topindu-și pe gheața fierbinte din noi,
Mesaje mulțimi într-o singură șoaptă,
Doar eu și cu tine și potopul apoi,
Să ningă din cer pân' la Sfântul Așteaptă.
Iubiri de o iarnă purtăm pe retină,
Acum și de-a pururi în stele cu noi.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lunile anului
Treizeci de zile are Noiembrie,
cu Aprilie Iunie și Septembrie.
De douăzeci și opt avem doar una;
toate celelalte au treizeci și unu (a).
Camelia Oprița, din cartea pentru copii: Povești din călimară (Începutul), (2019)
poezie de Camelia Oprița din Lumea Copiilor
Adăugat de Citatepedia.ro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autograf
Ții minte frate
noi cel dintâi autograf
l-am dat desculți
prin praf
și cum ardea câmpia
sub spice aurite
eram copii
ții minte frate
pentru cinci lei
păzeam
un orizont de vite.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!