zis

American Hotel (2)

Baudelaire stătea
în pragul uşii alături de un beţivan,
undeva într-o mahala insalubră din San Francisco.
Beţivanul era în vârstă de un milion de ani
şi mai era încă în stare să-şi amintească
dinozaurii.
Baudelaire şi beţivanul
beau Petri Muscatel.
"Omul trebuie să fie întotdeauna beat,"
a zis Baudelaire.
"Eu locuiesc la American Hotel,"
a zis beţivanul." Şi pot
să-mi amintesc dinozaurii."
"Facă-ţi-se darul să fii veşnic beat,"
a zis Baudelaire.

poezie de Richard Brautigan
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou de călcâi

Bătea la uşa tălpii
Pendulul lui Ahile,

Ruginit sângele
Scârţia poarta din călcâie...

Pe acolo intrase zbuciumul
Târat prin faţa ochilor ziduri

Ucideam un Hector pentru Paris
Să nu mai intinzi mâna... ti-am zis!

Striga mulţimea din Troia
Ce adula in fiecare zi calul de asfalt...

Aganemnom surâdea ascuns de un val
Mă preaslăvea in hamal

Am întins mâna si un călcâi rănit de câine
In palme am cuprins

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest dat

inexprimabilă mereu
în prepararea anevoioasă
o panică ne scoate din uitare

să ne amintim proiecţia Lui când
o dată numai
misterios
s-a adunat subit
să fim atât cât să nu scăpăm de El

a zis
să fie
o geografie cu noi cu tot
pierduţi în toate formele de relief
(nedezgustaţi de propria îndestulare)
şi profeţi să nu ne fie urât

a zis
să fie
permanenţe

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

la ce-ţi foloseşte cuvîntul dat?
la aproape nimic

ai zis o dată că eşti înţelept
şi că răbdarea e aproape de infinit?
ai zis
şi?

e greu să te ţii de cuvînt
nu ne vom despărţi niciodată
(aici cuvîntul niciodată e o metaforă)
doar ne vom certa rău

ok

ne-am certat

cît?

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iuliana

Asemeni tie imi este foarte frica,
Pretind ca nu imi este, dar sincer inca mi-e,
Si-am zis sa fac un pas, caci sansa cat de mica
Daca mi se ofera, pasesc spre dragoste.

Stiam cumva raspunsul cand ti-am furat o clipa,
Despre ce simt si cuget am zis sa iti vorbesc,
Despre iubirea care incet se infiripa,
Despre aceste vise ce ma imbolnavesc.

Ai zis ca tind spre nu, nici nu-ti visam iubirea,
Cum sa pretind un da stiind ca nu am sansa,
Nu te vad langa mine si simt ca fericirea
Nu mi-e la indemana, si totul e o transa.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candori cărunte

Cine-ar fi zis că-i un simbol
sărutul tău strivit pe sânu-mi gol?
Că fac din şoapte calde, dicţionar,
iubitul meu, cu tâmple de cleştar?

Cine-ar fi zis că, timpul, poate ţese
mătăsuri grele, din crâmpeie-alese?
Când ploaia sfântă'n ultimul hotar,
cădea discret, pe-amarul din amar?

Cine-ar fi zis, concav şi-atemporal,
când trupurile ni-s amonte şi aval,
că-ntr-o beţie, de mişcări duioase,
vom fi doar sânge, clocot, coapse?

Cine-ar fi zis că-mi caut mântuire,
spovadă nudă'n, vatra-ţi, de iubire?
Când sub puterea lunii'n, dor tăcut,
eram mătănii, rupte-n aşternut?

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salutul

Veneam pe cărarea mea!
Se cinsteau două pietre cu liniştea.
Am zis " noroc!"
Mi-au zis..
Vrei un foc?
Atunci bine.. bine.. rău
Atunci rău... de rău.. mai bine
Eu
ce n-am avut cu ei?
Ei ce au avut cu mine?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărtăşirea ciorii

" Ei, bine," a zis Cioara, " Cu ce începem?"
Dumnezeu, obosit după crearea lumii, sforăia.
" Care e calea?" a zis Cioara, "Încotro o apucăm prima oară?
Umărul lui Dumnezeu era muntele pe care stătea Cioara.
"Hai," a zis Cioara, " Haide să discutăm această situaţie."
Dumnezeu zăcea, cu gura căscată, o carcasă uriaşă.

Cioara a smuls o bucată mare şi a înghiţit-o.

" Oare acest cifru se va releva prin digestie pe el însuşi
Auzului, detaşat de înţelegere?"

(Asta a fost prima glumă.)

Însă, deodată, s-a simţit mult mai puternică.

Cioara, hierofantul, înfoiată, impenetrabilă.

Pe jumătate iluminată. Mută.

[...] Citeşte tot

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Facerea

Eram atât de trist şi atât de fericit
încât strângându-te în braţe
tot timpul îmi părea
că are câtuşi de aer.
El a trecut pe lîngă mine şi mi-a zis:
-Ce-mi dai ca să le tai?
-Nu-ţi dau nimic, i-am zis
nu vreau să mi le taie
cătuşele de aer.
El a plecat
cu ochii scoşi de sub sprînceană a mirare
eu am rămas acolo
în încătuşare.
Ce ţară, Doamne, pentru un copil!

poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Iarna de la sfârşitul lumii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Câinele-a văzut o fată:
"Carne!"-a zis, bătându-şi dinţii.
Şi-şi priveau părinţii fata:
"Floare!"-au zis, plângând părinţii.
Şi-a văzut-o un călugăr:
"Bestie!"-a strigat ascetul.
Şi-un poet văzut-a fata:
"Înger!" a şoptit poetul.
Femeile sunt carne, cadavre, un secret -
Aşa gândeşte-un câine, un preot, un poet.

poezie din Mahabharata, traducere de George Coşbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!