voci

Simfonia a VIII-a reprezintă realizarea mea cea mai de seamă şi de cele mai mari proporţii de până acum. Conţine atâtea particularităţi de conţinut şi de formă, încât nu poate fi descrisă prin cuvinte. Imaginaţi-vă că întregul univers începe să sune şi nu mai sunt voci omeneşti care cântă, ci planetele şi diferiţi aştri.

Gustav Mahler în scrisoare adresată dirijorului Mengelberg
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îţi doreşti sincer să câştigi bani mai mulţi decât la ora actuală, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să înveţi să acorzi mult mai puţină atenţie lucrurilor pe care le spun sau le fac cei din jurul tău şi mult mai multă atenţie "micuţei voci" care îţi vorbeşte în sinea ta.

Bob Proctor în Te-ai născut bogat, Eu şi banii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charles Bukowski, este poetul care,, cântă'' vocile tuturor călătorilor prin lume în poeziile sale. Este ţigara apinsă lungă ani de zile, milioane de sticle cu bere, kilometri şi sute de romanţe de iubire prin moteluri. Este una dintre cele mai emoţionante voci pe care le puteţi citi.

aforism de Camelia Opriţa din Dowry - WordPress.com (9 martie 2009), traducere de Camelia Opriţa
Adăugat de Marina Louise Bukowski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde o voce mediocră e respingătoare, cincizeci de voci mediocre fermecă. Cântăreţul fără simţire anulează şi răpeşte sensul celor mai arzătoare elanuri ale compozitorului. Până şi însufleţirea mediocră şi care există la orice cor cunoscător de muzică, ajunge spre a împrumuta strălucire văpăii ascunse în piesă şi a-i da viaţă, chiar dacă un virtuoz rece a ucis-o.

Hector Berlioz în Memorii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa căpătase consistenţa unei opere de ficţiune scrise de un autor prost, ce nu era în stare să restabilească ordinea şi logica între personaje, în vreme ce acestea o luau razna. Trebuia să fie o perioadă de pace, de reconstrucţie, pentru ca ritmul obişnuit al vieţii să se reinstaureze, cu toate acestea, ne copleşea o cacofonie de voci care ajunsese să acopere sunetul sumbru al războiului.

Azar Nafisi în Citind Lolita în Teheran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La referendumul din 2012 declanşat de USL (PSD+PNL+PC) pentru demiterea preşedintelui României, în multe judeţe rurale (Olt, Mehedinţi, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Vâlcea) s-a "votat" pe rupte la adăpostul întunericului, în % de 2-3 ori mai mari ca în Bucureşti

Nu vă fie cu bănat,
Presa spune c-aţi furat,
Şi sunt voci, chiar numeroase,
Că-i mai mult ca-n patru'şase...!

epigramă de George Budoi din Politică şi politicieni (31 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet

Somn şi moarte vulturi întunecaţi
Toată noaptea plutiţi deasupra capului meu:
Statuia de aur a Omului
E acoperită cu talazul îngheţat
Al Eternităţii. De acest groaznic recif
Se sfarmă bucăţi purpurii
Şi voci negre jelesc
Peste mare.
Soră a sălbaticei disperări
Iată, se scufundă o navă
Printre stele
Iar chipul nopţii îşi pierde glasul.

poezie clasică de Georg Trakl, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara şi toamna

Acelaşi farmec verde
Şi ochiul nostru viu
O primăvară verde
Şi-o toamnă-n arămiu.

Că dacă primăvara, cu voci de păsărele
Ne-nveseleşte-n cântec de paseri neînvinse,
Şi toamna calmă, tristă, cu vânturile grele,
Ne linişteşte-n taină cu umbrele ei stinse.

O veselie albă
Ce nu cunoaşte haos;
Pe când toamna în salba
Îmbie la repaus.
(...)

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirii

Cad în genunchi şi-ţi mulţumesc, iubire,
Pentru aceste zilnice semnale
Si voci ale marinimiei tale
Cu care-mi umpli sufletu-n neştire.

Cad în genunchi şi-ţi mulţumesc, iubire,
Pentru înaltul pact ce ne uneşte,
Timbrat de-a fericirii stea subţire
Si-ţi multumesc şi pentru deznădejde.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie

Fum în nervuri, aprinse ruguri,
în parcuri doar statuile nu mor,
iar aerul e plin de voci
parcă venind din Elsinor,

Ce replici! Umbre-şi spun pe nume,
cândva au fost Polonius, Hamlet,
acum sunt doar copaci fără de frunze,
coboară ziua-n violet,

A fi sau a nu fi se-aude,
Shakespeare mai scrie-o replică pe vânt;
veniţi la teatru, gata sunt actorii,
spectacolul va-ncepe în curând

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!