treizeci

Caţavencu (foarte ameţit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrăşându-şi silabele): Fraţilor! (toţi se-ntorc şi-l ascultă.) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat şi am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!... Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional!

replici celebre din piesa de teatru O scrisoare pierdută, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sabrina Fairchild: A fost odată ca niciodată, la nord de Long Island, la treizeci de kilometri de New York, o mică fată pe o mare moşie cu mulţi servitori: grădinari, un dendrolog, un vâslaş care să aibă grijă de bărci, să le dea drumul pe apă primăvara şi să le răzuiască iarna; erau specialişti care să aibă grijă de terenul de tenis exterior şi interior, de piscina de afară şi de cea interioară. Şi mai era un om fără un titlu anume care avea grijă de un mic pond din grădină în care înota un peştişor pe nume George. De asemenea, mai era un şofer pe nume Fairchild, adus din Anglia cu mulţi ani în urmă, la fel şi Rolls Royce-ul. Fairchild era un şofer bun, rafinat, distins precum cele opt maşini pe care le avea în grijă şi avea o fiică pe nume Sabrina. Ca de fiecare dată în ultimii treizeci de ani, cu ocazia curselor de yacht, familia Larrabee dădea o petrecere. Şi niciodată nu ploua în seara respectivă. Erau patru Larrabee în total: tatăl, mama şi cei doi fii. Maude şi Oliver Larrabee s-au căsătorit în 1906, iar unul dintre cadourile de nuntă a fost o casă în New York şi moşia asta pentru weekend-uri. Cea din oraş a fost transformată în Saks Fifth Avenue. Linus Larrabee, fiul cel mare, a terminat la Yale, iar fratele lui, David a frecventat pentru scurt timp unele dintre cele mai bune facultăţi din est şi a trecut prin mai multe căsnicii într-un şi mai scurt timp. Acum e un renumit jucător de polo şi îi datorează lui Linus şase sute de dolari. Viaţa era frumoasă cu familia Larrabee. Aproape un paradis în Long Island.

replici din filmul artistic Sabrina, după Samuel A. Taylor (9 septembrie 1954)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treizeci de arginţi

S-a vândut un om odată,
Pentru trezeci de arginţi
Pentru că voia şi Iuda
Să rămână printre sfinţi...

Trist mijloc pentru tortură,
Enigmatic ochi de drac,
Greu a chinuit prin veacuri
Viaţa omului sărac...

Sunet de argint sinistru,
Odios metal flămând,
Cu reflexe de lumină
A hrănit un om de rând...

Blestemat să fie omul
Care s-anăscut sub soare,
Cu arginţii săi netrebnici
Născociţi pentru vânzare...

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai răbdare până în seara de dinaintea premierei. Nimic nu stimulează mai bine inspiraţia decât nevoia, indiferent dacă este vorba de prezenţa unui copist care aşteaptă să-i dai notele sau de ţipetele unui impresar care îşi smulge părul din cap. Pe vremea mea, toţi impresarii din Italia aveau deja chelie la treizeci de ani... Am scris uvertura la "Coţofana hoaţă" chiar în seara premierei, la teatru, unde am fost ţinut prizonier de director, sub supravegherea unui maşinist de pe scenă care primise ordin să arunce manuscrisul meu pe geam, pagină cu pagină, copiştilor ce aşteptau să-l transcrie. În lipsa paginilor, urma să mă arunce pe mine pe fereastră.

citat din Gioachino Rossini
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un interviu atipic

Auzind ce turme mândre-s în judeţul Botoşani,
Un reporter îndrăzneşte după vreo treizeci de ani
Să revină la o stână vizitată în trecut
Să constate ce condiţii, ce progrese s-au făcut...

Cum tratează bacii turma, mieii, câinii şi măgarii
Căci subiectul e fierbinte-ngrijorând parlamentarii;
Poliglot e domn reporter, ştie limbi de te uimeşte
Dar, pe lângă toate astea, a-nvăţat "dobitoceşte".

Cere încuviinţare de la baci să-i iscodească
Animalele din preajmă, ce nu-ncearcă să-l prostească:
Mieii, câinii, chiar măgarii toţi răspund că iubitor
E stăpânul ce-i grijeşte şi-au un trai mulţumitor.

După ce-şi notează totul – ce-au spus baci şi dobitoace –
Vede-o tânără mioară tot umbând încolo-ncoace...
– Tare-aş vrea – a zis creştinul – să vorbesc şi c-o blănoasă;
– Ia... te-ogoaie, măi bădie! Iastă oaie-i mincinoasă.

poezie de Elena Leach
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă, Doaaamne!

Ce-o să fie o să fie
O să fie o bogăţie
Cu n-a fost şi nu mai este
Decât numai în poveste
O să fie un bairam
Ca-n sânul lui Avram
Şi de sus, măi, tam nesam
O să plouă cu salam
Dă, Doaaamne!

Ce-o să fie ce-o să fie
Straşnică minunăţie
Din fântâni va curge bere
Numai lapte şi cu miere
Pe ogoarele golane
O să crească macaroane
Şi pe oricare maidan
O să calci pe parmezan
Dă, Doaaamne!

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Constantin Tănase
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!