refuz

Dialectică

Am învăţat de la izvor
că totul începe de undeva.
Am învăţat de la râu
că viaţa-i plină de meandre
şi nu se-odihneşte niciodată.
Am învăţat de la fluviu
să nu refuz niciun râu
dacă vreau să cresc.
Am învăţat de la mare
să nu dispreţuiesc niciun val
şi interesul egoist al sirenei,
iar, de la viaţă,
că totul curge ca o apă.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog inexistent

Întâmplător treceam pe strada vieţii...
Tânăr ducea pe un bătrân de mână.
Amurg era, din cursa tinereţii,
Şi altă zi, trecuse de nebună.

Veneau unul din altul, din copil
Şi aveau traseu deja prestabilit.
Nici nu ştiau, cât va dura exil;
Că-aleea nesfârşită, se înfunda-n sfârşit.

N-aveau, de fel, prea multe de vorbit,
Păşeau fără o ţintă, în ritm la fel.
Doar gând îi depărta, nestăpânit...
Inimi fugare, suflet băieţel.

Bătrânul, ce-şi făcuse experienţă
Şi raţiuni din sute de trăiri,
Ştia că acuplarea-i impotenţă;
Nu asigură... multiple omeniri.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aud un strigăt

de ajutor nu apăs clanţa tare
să salvez cuvântul aruncat
pe foaie nu aveau colaci
de salvare ţâşnesc dicţionarele
se înmulţesc naufragiatele vorbe
neşlefuite de poetul leneş ziua
pe umeri cad versurile grele
aud încă strigătele cuvintelor
refuz să le salvez şi mâna lasă
uşor clanţa şi apucă strâns tocul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

6

termite ieşeau din spatele meu
şi-mi curgeau muşuroi pe umeri
dar tu ţi-ai făcut burka din palme
şi-ai gemut
îngrozită
ca într-un film mut

le urmăreai cu privirea
cum îmi curg pe umeri, pe piept
cum se confundă între ele
acoperindu-mă cu picioarele lor fragile
până la refuz

dorinţa de-a fi cu ele

după 35 de ani
lacrimi curg pe masa din bucătărie
mâncată de
termite
ies muşuroi din spatele meu

poezie de Alexei Marcovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raport la ieşirea din gardă

în afară de faptul că mi-a crescut barba
în timpul serviciului meu
nu s-a întâmplat nimic deosebit
soarele răsare din acelaşi loc
planeta se rotaşte cu aceeaşi viteză
niciun poet nu a înnebunit
ospiciul plin până la refuz
s-a mutat pe holurile încăpătoare
ale mai marilor zilei

pe toate canalele tv
aceiaşi culegători de scame
preamăresc formula de sinucidere
cu picătura chinezească

poezie de Ion Răşinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(nu e poem)

ca să întreci un poem,
îţi trebuie o zi de ieri,
un refuz ca două palme peste Cuvinte
şi, fireşte, să scoţi din scenariu
sângele.

la aseară 7,
la doar patru metri rari,
din colţul tipografiei dezafectate
de pretenţii rimate,
a început lucrul soarelui cu ploaia,
o cutie cu acuarele
în arc.

apoi s-a dat mai încolo,
să adoarmă după nişte blocuri.
a plecat
zbor somnabul
în susul târziu.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dependenţi

Fără regret,
la inocenţă am renunţat!
Cunoscusem dragostea!
Pfuuu, ce senzaţie...
să fii dependent!

Tragedie!
Am pierdut iubirea!
Suferinţa e noul meu drog-
şi până la refuz,
mă anesteziez cu ea!

Şi... natural, urmează
tutunul şi alcoolul.
Ce mai e nou?
Ierburi şi prafuri, de ce nu?
Ce de poveşti, numele lor spun...

Cedăm, abandonându-ne...
Din ce în ce mai mult,

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Junghi

Astăzi, era să cânt...
Pe limba unei doamne,
Mai veche prietenă de-a mea.
Fiorii ei nicicum nu sunt...
Nu, nu de răceală-i vorba,
Doar al durerii gust îl simt.
I-am dat bineţe, se cuvine...
De unde-s eu curtean
Şi am cântat cu ea
Doar versuri porcoase,
Căci ştiu, unde mă duc.
Azi sunt; şi-s mândru,
Că încă sunt calic
Şi-am să refuz politicos,
Căci sunt pe viaţă.

poezie de Dragoş Nonciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă de martie

Aştept cuvintele să se deschidă
ca bobocii de piersic sălbatic
pe tâmple pulsează o altă dimineaţă
prin aer miresmele sar coarda
ochiul se umple până la refuz
de verde vegetal
muguri şi flori
dau un bal
de culori
o pasăre ceva mai iubeaţă
cheamă cu cântec perechea
îmi bucură tandru urechea
cu har
visez e aievea
nu am habar
staminele verbelor înflorite
mînjesc cu un galben ca de şofran
clipele încă netrăite.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 116

Refuz s-accept că nu e cu putinţă
Ca două minţi să se căsătorească,
C-aceea nu-i iubire, ci dorinţă
Care începe să se ofilească.
Iubirea e un far ce arde tare
Şi este ferm chiar dacă e furtună;
E ca o stea a bărcilor pe mare,
Nu-i ştii valoarea, dar e oportună.
Iubirea nu-i a Timpului paiaţă,
Deşi cu coasa fala i-o retează;
Trec săptămâni, dar e la fel la faţă
Şi pân' la Judecată se păstrează.

Dar dacă eu greşesc şi se vădeşte,
N-am scris nimic sau nimeni nu iubeşte.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!