Poezii despre reciti, pagina 3
O ghicitoare-a trasat aici o ciudată urmă de melc
O ghicitoare-a trasat aici o ciudată urmă de melc. Acum, la culcare!
O voi reciti și-înțelege mâine dimineață, când va bate soarele-n ferești,
Dar până-atunci, îmi voi atinge iubita într-un fel
Care nu a mai fost niciodată dăruit unei altei ființe-omenești.
Te-am mângâiat... Ai fost atinsă de arama buzelor mele
Așa cum un auditoriu este atins de fiorul melodiei cântate,
Iar săruturile au fost fluturii acelei veri întârziate
Furtuna a venit mai târziu.
Și-am băut, am băut apoi chemând pasărea uitării. Din gâtlejul
Stelelor curg sunete cristaline pe lanuri și pe frunzele de plop,
În vreme ce privighetori înfiorate își ridică ochii
Spre cer, sorbind noaptea strop cu strop.
poezie de Boris Pasternak, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt...
Ea a spus:
"Arată-le cine ești
Fără să reciți,
Arată-le cum gândești.
Vreau să-mi promiți".
Eu sunt cel cu vise mari,
Cel ce nu vă va uita,
Cel ce vrea senzații tari,
Cel ce vrea a vă schimba.
Eu sunt cel lăudaros,
Cel crezut un narcisist,
Un egoist, un mincinos,
Cel văzut oportunist.
Eu sunt cel ce-o iubește
Speriat de posibilul refuz,
Iar ea nici nu banuiește.
Eu sunt cel confuz.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
În dimineți, de tine, mă separi...
Mi te strecori sub piele, precum frigul,
Ce mă-nfioară pân' la os și știu,
Că poți să treci în noaptea asta digul
Opreliștilor, înspre-al meu pustiu.
Te-aștept la țărmul îndoielilor amare,
La o șuetă cu un val pribeag.
Tu, să-mi faci semn, să mă arunc în mare
Și-n spuma ei, în mine, să te-atrag.
Când te apropii, să-ți dezbraci tăcerea
Și să-mi reciți din cărțile de lut,
Unde dospește-n litere durerea
Unui sfârșit ce-abia a început.
Eu voi cânta, cu-albastrul ce mă cere,
Cu un genunchi în vară îngropat,
Să-i fiu mireasă între emisfere-
Tu, c-o secundă ai întârziat.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire la patruzeci de grade celsius
Prima dată am făcut cunoștință cu moartea în copilărie
când câinele meu trăgea să moară
îi deschideam gura
îl forțam să mănânce
iubirea mea
sfera perfectă a unui zbârnel adunând soare pe fus
un triungi echilateral acum
chema acea perfecțiune care-ți adumbrește eu-l
poți să-ți arăți ura față de cineva
doar forțându-l să trăiască
despintecându-i pieptul să-i arăți că interiorul lui miroase a putreziciune
că
gata
dinăuntrul ființei totul s-a alterat
organele lui au
deja termenul de valabilitate expirat
ochii inimii deja au căpătat acea culoare opacă a câinilor umflați de pe marginea șanțurilor
putregaiul e doar un embrion care crește în noi odată cu noi
dar cum poți să-ți arăți dragostea
față de țipătul disperat al celui ce vrea să moară
[...] Citește tot
poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă cu parfum de cafea
De ce crezi că, dacă-i toamnă,
Este totuși prea târziu,
Iar natura te condamnă,
Cu un gângurit pustiu,
C-ai plecat nepăsător,
Într-o sumbră primăvară.
Nu știai că-mi va fi dor
Să fim ca odinioară,
Când croiam din lut cuvinte,
Prefăcându-le în stele?
Crezi că-s toate prăbușite
În cutia cu surcele?
Îmi tot spui, prin triste rânduri,
Că și patima e stinsă,
Prăvălită printre scânduri.
Dar... de ce nu sunt convinsă?
[...] Citește tot
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre ea
poți să-mi vorbești aproape
despre orice
spune-mi dacă vrei despre moda
încă a anilor noștri
înăbușită în
blănuri de urși
cu mult mai triști
decât în reclamele Coca Cola
povestește-mi despre vacanța visurilor tale
pe insula în care e raiul pogorât
rămasă moștenire unor copii
relativ norocoși
poți să îmi spui și despre frică
și de ce pare că devine din ce în ce sinonim cu
viață
învață-mă și o să ascult
într-adevăr
legile scrise ale lumii noastre
arată-mi farmecul științei și al numerelor și dezvăluie-mi
geometria stelelor
[...] Citește tot
poezie de Radu Ioan Tudosan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celei care minte
Eu știu c-o să mă torni chiar mâine...
Dar fiindcă azi te dai o inocentă,
Accept scenariul,
Practică fiind,
Într-un hotel "five stars", curentă!...
Să te simți bine,
Prințesă printre stele-albastre bugetare,
Am rezervat un double-suite Regence, mai mare,
În pat cu ergonomică saltea
Tot să te bâțâi
Arcuindu-te pe ea
Și cu energizante-soft la abajur de lampă vieneză,
Iar pe glazvant am atârnat o panoramă-ncântătoare,
Cu un calif în trap gonind,
Ca-n fuga din Bagdad, călare.
Cum trece timpul de ușor,
Pendula bate miez de noapte,
Râvnită-i clipa de amor,
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bondarul și albina
Pe un băț de Floarea soare',
Ce-și înalță spre lumină
Mlădioasa sa tulpină,
Stau de vorbă două gâze,
Un bondar și o albină.
"Draga mea", îi spuse-acesta
Ridicând aripile și-aranjându-și dungile,
Tare-aș vrea să-ți spun ceva,
Dar nu-mi vin cuvintele!
"Știi? În afară că sunt tânăr,
Ne-nvățat si neșcolit,
Unii spun chiar despre mine,
Ca aș fi un pic tâmpit?!
Tare-aș vrea să știu și eu
Vorbe-alese să adun
Și să fac din ele versuri
Care-apoi să ți-le spun!
[...] Citește tot
fabulă de George Lache (14 iunie 2010)
Adăugat de George Lache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ziua nunții tale... ( I )
în ziua nunții tale-ți scriu
din depărtări senine
deși îmi pare rău că n-am putut să fiu
alăturea de tine
în ziua nunții tale, crede-mă eu n-am să plâng
deși mi-e inima distrusă
căci am pierdut un lucru sfânt
o dragoste pe veci apusă
îmi pare bine c-ai avut
tărie de voință
deși tu m-ai respins în modul cel mai crunt
îți port recunoștință
în rochia cu alb imaculată
și vălul de mireasă argintat
așa eu te voi ține minte viața toată
deși la nuntă nu m-ai invitat
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (9 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mare nebunie
Biet truditor pe-ogorul poeziei îți strângi în palme fruntea-nfierbântată
De-nfrigurate gânduri ce aleargă să șlefuiască perla nestemată.
Când toți se-ncrâncenează să prospere și strâng averi cu-atâta frenezie,
Tu migălești în nopțile de veghe să smălțuiești cuvinte-n poezie.
Și când ajungi să prinzi în niște rânduri durerea sau vreo formă-a unui vis,
Să nu-ndrăznești cumva să-ți faci iluzii de măreția celor ce ai scris!
Nu vei călca în drumul tău pe flori, cu soare calea nu-ți e presărată,
Efortul artei tale e imens și foarte mică e a ei răsplată.
Te vei alege cu dușmani destui, vei resimți rezerva celorlalți,
Ce-ar vrea să-ți rupă aripile-ntinse, pentru că-ncerci scriind să te înalți.
Și nu te amăgi prea mult cu gândul, când niște membrii ce se cred stilați,
Într-un cenaclu au să îți propună să le citești că vor fi onorați!
Tu plin de sfiiciune și emoții reciți din suflet gânduri cu simțire,
Dar vezi că onorata adunare dă semne evidentent de plictisire:
Madamele încep să șușotească de noi rețete, modă, aventură.
Iar domnii cu burtică și chelie -politică, femei și băutură.
Când ai închis caietul sar cu toții să-ți adreseze câte-un compliment,
Că iar ai fost înconjurat de muze, deși n-au fost atenți niciun moment.
Tu știi că astăzi doar atât contează: ce conturi ai, ce vilă, ce mașină,
De te îmbraci la casele de modă, de ai un jeep modern, o limuzină...
[...] Citește tot
poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!