poezie si sunet

Lupoi: E nevoie de poezie patriotică pe piaţa muncii... Puterea populară este încă fragilă, iar duşmanii de clasă sapă adânc la temelia ţării!.. (Pauză). Ai auzit ce spune radioul lor imperialist?
Vulpescu (încet): Noua mea conştiinţă socială nu-mi permite să ascult posturi străine...
Lupoi: Foarte rău, Vulpescule! Spre deosebire de ţopârlanii de rând, tu ai acest drept. Trebuie să cunoşti intenţiile duşmanului...
Vulpescu: Ce spune radioul imperialist, tovarăşe căpitan?
Lupoi (râzând): Mă tragi de limbă, şmechere?
Vulpescu: Ah, nu!
Lupoi: Ba da! Mă provoci, din instinct profesional... Trasul de limbă e meseria noastră...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecătorul: Cred că am calculat bine.... Câte un an pentru fiecare poezie...
Aurica: E puţin! Ţineţi cont de impactul social. De depoziţiile zdrobitoare ale martorilor. De latura moralizatoare a sentinţei...
Judecătorul: Bine, Aurica! Treacă de la mine... Se modifică sentinţa... (Se uită iar la ceas). Patru ani...
Aurica: Luaţi în calcul şi episodul cu viţelul...
Judecătorul (vesel): Ai dreptate! Am uitat complet de viţel! (Bate cu ciocanul în birou). În picioare! Citesc sentinţa... În dosarul penal Rugul aprins, inculpatul puncte puncte se condamnă la cinci ani de temniţă!
Aurica: Temniţă grea...
Judecătorul: Temniţă grea!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Rugul aprins... Îţi spune ceva?
Limbău (gânditor): Rugul aprins... Înţeleg... Cineva a dat foc... Cineva sabotează noul regim...
Lupoi: Cam aşa ceva...
Limbău: Unde s-a întâmplat?
Lupoi: La mănăstirea Antim...
Limbău: Nenorocitul! A dat foc la mănăstire! Era o clădire de patrimoniu...
Lupoi: Mai rău! A vrut să aprindă întreaga ţară... E periculos. Pe seceta aceasta, o scânteie ajunge...
Limbău: A pus benzină?
Lupoi: Nu, Limbău! Un material incendiar mult mai periculos. Poezie...
Limbău (aruncând o privire tâmpă): Oho!...
Lupoi (declamă): "Trăim în miezul unui ev aprins", tovarăşe Limbău. Incendiile se ţin lanţ! (Declamă). "Cei ce nu ard înflăcărat ca noi, în flăcările noastre se destramă..."

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (citeşte mai departe): "Căci te iubesc cu ură, întreg... şi numai eu
Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu Dumnnezeu."
Lupoi (râde vulgar): Asta nu e poezie, tovarăşe colonel!
Adam: Căpitane! Poezia nu e ce crezi tu. (Declamă sarcastic). "Capitalist viclean! Cădea-ţi-ar bomba în ocean!"... Lirica nu e un şir de vorbe goale, care pocnesc milităreşte din călcâie! Poezia înseamnă har... (Citeşte iar din "Caietul negru", pătruns sincer de frumuseţea versurilor): "Când fluturul îşi arde aripa-n lumânare
El nu-şi doreşte seul, ci magica lumină..."
Lupoi (râde vulgar): He, he, he, he! Păi, sigur că nu vrea seu! He, he, he, he, he! Cine dracu' a văzut fluturi care să mănânce carne de oaie? Ha, ha, ha, ha, ha!...
Adam (dur): Eşti un prost incurabil!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurica: Onorată instanţă! Clientul meu nu poate fi achitat. A scris poezii subversive...
Judecătorul: Câte a scris?
Aurica: Multe. Noi, la dosar avem trei...
Judecătorul (se uită nervos la ceas): Aurica! E târziu. Trebuie să plecăm...
Aurica: Trebuie să citiţi sentinţa!
Judecătorul: Ai dreptate... Sentinţa... (Tare.) Toată lumea, cu excepţia mea, în picioare... Citesc sentinţa... Tribunalul poporului, completul mobil de judecată, îl condamnă pe inculpatul puncte puncte la trei an de temniţă. Câte un an pentru fiecare poezie...
Aurica (energic): Trei ani e puţin! Sunt avocatul inculpatului. Mă simt obligată să fac recurs...
Judecătorul: Recurs? Eşti nebună!
Aurica: Trei ani e prea puţin pentru clientul meu!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: Adică ce? Materie sau spirit! Avem de amândouă... Filozoful poate opri vântul cu câteva piei de măgar. Imanent, treacă, meargă… Dar să vedeţi ce grozavă este transcendenţa! Vorbeşti de sus, dintr-un balcon pierdut în ceaţă. Lumea nu aude nimic, dar crede. Poţi canoniza orice nebun. În fiecare aberaţie se ascunde o profeţie. Femeia idol? De ce nu? Sunt neamuri întregi care se închină unor păsări de casă. Ce e Femeia la urma urmei? Poezie cu fuste... Fermecătoare catastrofă... Şi-a mobilat inima cu cele mai alese sentimente... Femeia e o victorie a hormonilor asupra raţiunii... Nu are organ pentru filozofie. Auzi la ea, cum ţipă! Şi asta într-un parc public, într-o oază de linişte. În loc să cugete, urlă! Trestie ţipătoare. Familia este o instituţie perimată... Raţiunea suficientă derivă din raţiunea pură...

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpescu (citeşte):... prin poezie... şi rugăciune... subminează puterea de stat... se întâlnesc în casa lui Mironescu...
Lupoi (luminat): Mironescu ai spus?
Vulpescu: Exact...
Lupoi: Cunosc cazul! Nu-i aşa că pe informator îl cheamă Îngerul Negru?
Vulpescu (uimit): Aveţi dreptate...
Lupoi (panicat): Acum ştiu povestea! E foarte încurcată. Colonelul Adam vrea amănunte! (Tare). Du-te la mănăstire, Vulpescule!
Vulpescu: Eu la mănăstire? Doamne fereşte! Ştiţi bine că sunt ateu!
Lupoi: E un ordin! Nu trebuie să te închini, prostule! N-ai tu treabă cu slujba de pomenire! Te duci acolo şi cauţi o limbă dezlegată. Dacă nu vorbeşte, ia-l diplomatic! Dă-i două palme şi arată-i noua Constituţie! (Apăsat). Trebuie să-l găseşti urgent pe cetăţeanul Mistică! Să-l inviţi imediat la noi la sediu, să dea o declaraţie... Dacă refuză invitaţia, îi pui cătuşele!
Vulpescu: Am înţeles!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lască Ştiuio: Lasă puţin paharul din mână şi haide să facem un exerciţiu de gândire!
Septimiu Birlic (trânteşte paharul pe masă şi scoate un sunet specific celor care vor să comunice indirect că băutura este de calitate superioară şi suficient de rece): Despre ce este vorba?
Lască Ştiuio: Uite, îi vezi pe cei doi de la bar?
Septimiu Birlic: Te referi la barman şi la chelneriţă?
Lască Ştiuio (ştergându-şi fruntea de sudoare cu un şervet): Da. Oricum, ei sunt singurii de la bar, însă nu contează identitatea propriu-zisă a subiecţilor, puteau fi alţii în aceeaşi formulă, cadrul contextual ne interesează mai mult.
Septimiu Birlic: În fine...
Lască Ştiuio: Aşadar, ce crezi că ar deveni acele persoane dacă le-ar creşte aripi peste noapte?
Septimiu Birlic (stătea cu privirea aţintită spre uşa de la intrare): Da, înţeleg ce zici, dar vezi tu, întrebarea trebuie reformulată. Iată la ce mă gândesc: bunăoară, spune-mi negreşit... vezi tabloul acela ilustrând două păsări -lucrare neinspirată, în opinia mea- deasupra uşii de la intrare, pe bucata de perete ce desparte partea superioară a uşii de tavan?
Lască Ştiuio: Da!
Septimiu Birlic (luându-l pe Lască de după gât şi arătând cu degetul): Uită-te cu atenţie la ele, analizează-le contururile, penajul, formele capetelor, gândeşte-te la ideea de pasăre, nu aşa cum apar pe perete, îngheţate, artificiale, prinse în plasa artei-kitsch, ţesută de om, ci imaginează-ţi-le pe membrana boltită şi albastră cum se pierd în turma de nori cumulus.
Lască Ştiuio:...
Septimiu Birlic: Şi spune-mi apoi, dacă ai vreo idee, ce crezi că ar deveni acele două păsări dacă le-ar creşte, peste noapte, două membre superioare în loc de aripi?
Lască Ştiuio (după un scurt moment de tăcere): Animale de povară?
Septimiu Birlic: Neîndoios!

replici, scenariu de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!