pledoarie

Dacă îmi daţi exemplu de vreo iubire memorabilă în care femeia se manifestă ca o oaie cu ochi blegi şi lâna caldă, eu renunţ la orice pledoarie şi vă las să mă zgâlţâiţi, ca să mă trezesc. Dar până atunci, hai să evităm relaţiile din rasa Merinos.

citat din Simona Catrina (2 februarie 2009)
Adăugat de adi_simplu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţa cuvântului

Moralistul elocvent
Deplângea pe neavuţi,
Sincer şi inteligent,
Te-nvăţa cum să-i ajuţi.

El vorbea de-al vieţii scop,
De umana demnitate,
Arunca dojeni potop,
Peste-odrasle-mbelşugate...

Cuvânatrea-i curgătoare,
Minunata pledoarie
Şi întreaga adunare
O sorbea cu lăcomie:

Pentru-a sălii mulţumire,
Doi calici sunt puşi pe goană:
Cu glas tare,-n tânguire,
Sub fereastră cer pomană...

poezie clasică de Nikolai Alexandrovici Dobroliubov din Antologie de poezie rusă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viol scuzabil

Că e lipsit de omenie
Violul, faptu-i cunoscut
Făptaşii însă au ţinut,
Să scape printr-o pledoarie
Când acuzatul Răgălie
La tribunal a compărut
Iar procurorul a cerut
Să-i dea cinci ani de puşcărie,
A ripostat violatorul,
Spre a combate procurorul:
- Deşi n-a acceptat, că ea
Mă suspecta de muieratic,
Eu, întrebând-o dacă vrea,
Violul fost-a democratic!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pledoarie pentru vechii prieteni

Deşi eşti în deplina vară-a vieţii,
Iar vocile din mijlocul unui public numeros
Şi noii prieteni sunt meritelor tale cântăreţii,
Nu fi neînţelegător şi nici orgolios,

Gândeşte-te la prietenii tăi de-odinioară:
Talazul timpului va mâli floarea de crin,
Frumuseţea ta va trece, cum trece-această vară,
Dar pentru ochii vechilor tăi prieteni mai puţin.

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă rog să-mi luaţi temperatura (pledoarie pro-vaccinare)

Vă rog să-mi luaţi temperatura,
Cred că am grade în exces,
Mă inflamează scriitura
Şi vânzoleala fără sens.

Am înţeles, e pandemie,
Eşti prost de nu te vaccinezi,
Şi eşti un strălucit, mărie,
Dacă cireada o urmezi.

Nu mai e loc de omenie
V-aţi izolat să nu o luaţi
Miroase greu, a scârnăvie
Şi neuroni carantinaţi.

Până v-oţi reveni în fire,
Până ne-om revedea curând,
Vă rog, cu multă deferenţă:
Băgaţi-vă un ac în fund!

poezie de Teodor Burnar (30 septembrie 2021)
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deplângea pe cei neavuţi

deplângea pe cei neavuţi

furat de mirajul depărtărilor
şi universul îl urmărea clipă cu clipă
fuma dintr-un trabuc insignifiant
vorbea cu umbrele despre umana
demnitate să ceară pomană

la ultimul pahar pisat în pledoarie
se simţea cuprins de legile lui copernic
lângă un pian care avea pretenţii
intimidat de o păpuşă de porţelan
pe care o curtase din obligaţie

sufletul prefăcut în pian scotea
sunete nedumerite la jumătate de preţ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conţinutul manifest al visului nefiind format decât din situaţii concrete este necesar ca ideile latente, pentru a fi introduse aici, să sufere o deghizare care să le facă utilizabile pentru reprezentare. Dacă ne gîndim la frazele unui articol de ziar sau la cele dintr-o pledoarie în faţa curţii cu juri şi dacă ne imaginăm posibilitatea de a le înlocui printr-o serie de imagini vizuale, ne vom face o idee despre transformările la care lucrarea visului trebuie să supună ideile latente ca ele să devină susceptibile pentru o reprezentare concretă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pledoarie pentru vers

cu voinţă de putere scriu cărţile vieţii
nu vreau să pierd nimic din tot ce simt
accesul la cuvânt mi l-au dat poeţii
păşesc înainte chiar de-i drumul strâmt.

versul mă trezeşte din somnul luetic
transfigurându-mă în mii de feluri
înving prăbuşirea în abisul eretic
în leagănul iubirii se dezvoltă ţeluri.

în sunete de harpă frenezie descopăr
armonii în spaţii sublimează timpul
goliciunea gândului cu lumini acopăr
din clepsidre de jad se scurge nisipul.

împletesc cunună din frunze de ienupăr
lanuri de idei energizează câmpul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se face o pledoarie în favoarea răului, căci "omul are nevoie de ce e mai rău în el, dacă vrea să parvină la ce are mai bun". Pentru aceasta sunt exaltate voluptatea, nevoia de dominare, grandoarea solitară, iubirea de sine, refuzul laşităţii, dispreţul faţă de înţelepciunea plângăreaţă. Specia se conservă numai prin spiritele puternice şi rele, acestea asigură progresul umanităţii. Sunt elogiate pasiunile afirmative: orgoliul, bucuria, sănătatea, ostilitatea, războiul, respectul, voinţa puternică, înalta disciplină intelectuală, voinţa de putere, recunoştinţa faţă de Pământ şi viaţă, tot ceea ce e bogat şi vrea să dăinuiască, forţa virtuţilor ce transfigurează.

citat celebru din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intensitate

răsplătim un necuprins fără regrete
în nopţi purificate cu adâncul din noi,
sclipiri de stele în ochii tăi
îndepărtează durerea înstrăinării.

mâinile mi se rotesc în sensul timpului,
căutând cu disperare veşnicia la colţul gurii tale
şi întregesc vigoarea jurământului
cu o şoaptă stinsă.

unghiile mi se înfig în carnea ta până la sânge,
de teamă
să nu pierd intensitatea nemuririi.

îmbrăţişarea umbrelor noastre -
un iad de patimi
în piepturi despicate.

urcăm şi alunecăm
în lumina de la capătul visului,

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din Constelaţii Diamantine, feb. 2013 (10 ianuarie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!