Poezii despre parlamentari, pagina 3
Economia capitalistă
Se spune că-ntr-o țară, cum sunt atâtea-n lume,
Cu oameni minunați, la fel ca-n România,
Săraci și amărâți, dar puși mereu pe glume,
S-a inventat ceva, salvând economia,
Și cum am menționat, având ei mintea brici,
Savanți, cercetători, cu diplome sadea,
Facură din rahat, cum dracului, un bici,
Lucrat profesional, care mai și pocnea!
De-au dat navală mii și mii de investori,
Mergea economia, și bursa era sus,
Nici aur, nici petrol, chiar producând furori,
Ajunse-orice rahat, cel mai cătat produs,
Că bice se vindeau, la moda fi'nd pe-atunci,
Cum ar fi trebuit să fie și-azi la noi,
Pentru parlamentari, când dorm adânc, pe brânci,
Să ii trezim pocnind din bici pe lângă boi...
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceva,însă, nu s-a schimbat
Domnilor parlamentari, pentru ca voi să puteți trăi în lumină, îi țineți în întuneric pe cei săraci. Îi înfometați pentru ca voi să huzuriți. Îi lăsați în suferință pentru ca voi să trăiți în lux și desfrâu.
Pentru cei săraci spitalele sunt cetăți ce nu pot fi cucerite. Ei rămân pradă morții pentru că nu au bani să se trateze. Pe țărani i-ați adus în sapă de lemn. Vă folosiți de munca lor, ca să vă îmbogățiți.
E drept că tehnica a evoluat, că lumea s-a schimbat... Ceva, însă, nu. Societatea a rămas aceeași ca în vremea marelui Eminescu. Și astăzi omenirea este împărțită în "mizeri și bogați". Educația aluat-o razna. Respectul față de om, față de munca lui a dispărut cu desăvârșire. În locul lor, împroșcarea cu noroi, și chiar crima au pătruns între părinți și copii, între frați, între cei apropiați. Ce să mai vorbim despre dușmănia între toți.
Aura care odată era apanajul fiecăruia dintre noi, astăzi a devenit rugina care corodează tot mai mult sufletele, cândva curate.
Cât dezmăț, câtă cădere a magnetizat societatea noastră!
Oare unde vom ajunge? Mai există loc până unde să coborâm?
Până și vidul nu ne este suficient pentru alunecarea în hău.
Oare credința în Dumnezeu ne mai poate salva de la pieire?
poezie de Dumitru Delcă (august 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar, la rând... unică
Un clipocit de gălăgie
Stă-nfipt pe-un cablu de curent
În frac cu pana-n furculiță;
Roșu-grena pe sub bărbie
Cu glas nestăpânit, strident
Și pieptul alb ca o igliță.
E-n cercetare de lăcaș
Sub streașină, de-un loc să-ncuibă,
Tot schimbând tonuri muzicale
C-o altă, alt stilat părtaș,
Se-oprind după ce-n zbor se-mbuibă,
Tot se chemând alert, agale.
În echilibru imperfect,
Cu ciocul ascuțit ca acul
Își tot înțeapă puf, penaj,
Sub aripioare, în dos, pe piept
Și cântă iar, umflând ca sacul
Gușa, ce-i tremură-n tapaj.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avem din toate
Avem un președinte, avem și prim ministru,
Avem guvern, avem și sute de parlamentari,
Deși nici unul dintre ei, nu este un ilustru,
Dar de îi iei la număr, suntem cei mai tari.
În toată lumea eu nu cred că mai există,
Încă o țară, cu așa de mulți
conducători,
Deaceea toată România, e așa de tristă,
Noi ne plătim cinci șefi, la trei locuitori.
Ce este și mai rău e căi plătim degeaba,
Nu fac nimic cât timp le ține lor mandatul,
Abian finalul celor patru ani i apucă treaba,
Și ne promit orice doar să mai prindă altul.
Avem necazuri multe, avem lipsuri la toate,
Peacest pământ nimeni, nu ne dorește,
Avem boli, ce peste tot au fost
eradicate,
[...] Citește tot
poezie de Paul Constantin (aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Deziluzionistică constatare
De unde mit că regele n-ar fi democrație
Și, tot proliferăm un pseudocomunism,
Purtând, făr' de virtuți, pe brațe un populism,
Sub fals motiv de alegeri... În a proștilor beție!
Alegerea, în sine, 'n sufragiu universal,
E-o plagă dezlânată, de n-are strict criteriu...
Cum câmp lăsat în țarnă e grânarul ideal,
Iar hidrogen, la prost, nu-i apă... E deuteriu!?
Se îndreaptă omenirea 'nspre imbecil drept cult
Pentru egal forțat... Că-i culme handicap,
Chiar minte de-i lipsește; îl înălțăm, ocult,
Cum școală nefăcută din lene, dă... Mult cap!?
Descurcăreții hoți sunt semn de IQ înalt.
Politica-i rușine de ne-am ghida de etic
-Cu țelul de subjug, cu orice preț, pe-un alt'-...
Justiția-i o chioară, ce vede găuri... Petic!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plugușor 2020
Aho, aho, români sărmani,
S-aveți un lighean cu bani
Nu din mită, ci munciți
Să fiți și voi înstăriți!
Mâine, anul se-nnoiește
Plugușorul se pornește
Să vă spună realități
C-aveți multe calități!
Ați votat pe la locale
Făcând schimbări epocale
(Asta, unde n-ați lăsat
Pe loc, același "cârnat"...)
Ați votat parlamentari
Cam pe-aceeași panglicari
Cu ceva excepții, dară
Nu facem noi primăvară
Din vreo nouă floricele
(Care nu-s "cele mai cele"...)
Se-ncheie un an ciudat
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Citatepedia (28 noiembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A votat poporul
A votat poporu-n dușmănie
Și avem parlamentari în câmpul muncii,
Câți oșteni avea Mihai în bătălie,
La Călugăreni, când a luptat cu turcii.
Avotat poporul numai floare;
Mă scuzați căci faună am vrut să zic:
Și penali și vulpi și căprioare,
Lei, bursuci și oameni de nimic.
A votat poporul în neștire:
Femei, bărbați și vârstnici în baston:
Pentru aleși, confort și prețuire,
Cureaua să o strângă nea Vasile, Gheorghe și Ion.
N-au fost uitați nici cei care-și plătiră orții,
Pe o list'-aparte, specială,
Au fost aduși forțat la vot și morții,
Încât să nu rămână nicio listă goală.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tom, de la zdrențe la papillon
Vi-l amintiți pe Tom O' Malley,
veteran " cat of the alley"?!
tot ca el, un biet motan,
ce-și dă drumul pe burlan,
eu am fost până mai ieri,
alergat chiar de hingheri,
dar așa printr-o minune,
am trăit să vă pot spune,
o poveste adevărată,
cu Regina cea bogată,
într-un mare stil lejer,
m-a uns, astăzi, cavaler,
sunt deci, Sir Împiedicatu',
a aflat de-acum tot natu'.
am conac lâng-o pădure,
sunt pe fel de fel de cure,
cură cu brânză Stilton
sau cu vodcă cu bulion,
Bloody Mary parcă-i spune,
nu puteau găsi alt nume,
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțul grotescului...?
Sunt extaziat,
pe zi ce trece,
că România-i unicat
... în topul celor zece?!?
... Și-i doar prin farmec
sau minune;
nu de popor harnic
și nici de-nțelepciune!?!...
Noi plini de idei
și cu-n scop precis;
de-a nu da ce iei
și a nega înscris,
-mult mai explicit-
după ce luăm bani,
declarăm falit;
ca bancheri-golani!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O adunătură jenantă ( După "O aventură galantă" de Ion Pribeagu )
Într-o zi, mai pe la patru,
Nici la film, dar nici la teatru,
M-așezai pe un fotoliu,
Nici prea vesel, nici ca-n doliu,
Să văd la televizor,
Nici alb-negru, nici color,
Ce mai e prin Parlament,
Nici adept, nici oponent,
Doar problema s-o descos,
Nici pe față, nici pe dos.
Ca tot omul vreau să știu,
Nici devreme, nici târziu,
Noi pe cine am ales,
Nici prea rar, dar nici prea des
În vremuri de aspră criză,
Nici tsunami, dar nici briză.
Cine, țara noatră toată,
Nici săracă, nici bogată,
O ia veșnic în răspăr,
Nici minciuni, nici adevăr.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!