ostenit

Ţie

M-a ostenit aşteptarea
în care mi-am rânduit
monezi pentru plată.

Astă noapte
ţi-am plâns moartea
în vis.
Am deprins târziu, să mă-ncred
în reîntoarceri,
când şi azi
peste peroanele singurătăţii
hăituiesc îndelung
noii învinşi.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgetător

Tandreţe-n risipire
azi numai tu şi clipa
căzută-n aşteptare
peste pragul abia ghicindu-se.

Tăcerea-mi prelungă
m-a ostenit
nimic nu se mai leagă
retrăiesc sentimentul sufocării.

Din armura-ţi închipuită
s-aduni grăbit
vorbe.
Vino cu arătătorul
spre buzele mele, surâzând.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgetător

Tandreţe-n risipire
azi numai tu şi clipa
căzută-n aşteptare
peste pragul abia ghicindu-se.

Tăcerea-mi prea lungă
m-a ostenit
nimic nu se mai leagă
retrăiesc sentimentul sufocării.

Din armura-ţi închipuită
s-aduni grăbit
vorbe.
Vino cu arătătorul
spre buzele mele, surâzând...

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului- ed. CRONICA (IAŞI)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise ucise

Poezia e un munte nemaivăzut
Când sus, ajungi de pană ostenit
Luneci în van îngândurat
În praf în talgerul lui Eol balansat

Căutând sensul destinului primit
În cuvinte născute în vise
Pe file cu cerneală ucise
De clipe în lume interzise

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă doare capul. O să mă duc la familia Arăpaş, să-mi găsesc culcuş moale în iarba înaltă a grădinii. Odată culcat, o să număr un timp stelele. O să număr stelele până o să ostenesc. O dată ostenit, o să adorm. O dată adormit, o să dorm somn fără vise. Mâine dimineaţă mă voi trezi cumintea limpede.

Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte

În noaptea tristă care ne desparte,
Tu poate simţi în jurul tău suspine
Şi fâlfâiri de aripi şi de şoapte...
E dorul meu ce vine de departe
Şi ostenit adoarme lângă tine,
Cuminte ca un fluture de noapte
Ce s-a lăsat la capul tău, pe-o carte
Închisă de la sine
Când ai simţit că somnul ne desparte...

poezie celebră de George Topîrceanu (1919)
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Tot ce ştiu am învăţat la şcoala prostituatelor", ar trebui să exclame gânditorul care acceptă totul şi refuză totul, când, urmându-le exemplul, s-a specializat în surâsul ostenit, oamenii nemaifiind pentru el decât clienţi, iar trotuarele lumii, piaţa unde-şi vinde amărăciunea, aşa cum îşi vând trupul tovarăşele lui, prostituatele.

Emil Cioran în Tratat de descompunere (1949)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începuturi

sculptori ai vremii
au ostenit să cioplească
în piatră statui fără cap
le-au pus pe socluri cu mult mai înalte
decât poate iarba să crească
a venit unul şi-a zis aşa într-o doară
munţii mei par mici comparativ cu alţii
şi au căzut socluri cu tot cu statui

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crespuscul

pictez scoarţă de timp
în arome
şi…
colorate fâşii
de umbre-lumină
prin asfinţituri
ce spun
că timpul ostenit
are rădăcini întoarse
lasă...
vreau ochiul să vadă
câmpii în şerpuit de ape
tablou capiţă galben viu
tu acolo departe
agăţi de nevăzutul meu
clipa
de soare ce roşu atarnă
la orizont... greu

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisori iubite

Scrisori păstrate de demult...
În liniştită zi cu soare –
Cu fruntea-n mâini mă plec s-ascult
Tăcerea voastră vorbitoare.

Ce fericit eram odată,
Şi cât sunt ostenit de drum!
Dar ea, pe unde-o fi acum?
Ce s-a făcut frumoasa fată?...

Că ne-am iubit ca doi nebuni,
Iar astăzi nu mai am în faţă
Decât un maldăr de minciuni
Legate cu un fir de aţă.

citat celebru din George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!