Serioase/triste despre o balada tara moldova, pagina 3
Colind în România Mare
A pornit dorul prin lume
Să-i colinde pe români
Și meleagurile străbune
Azi, orfane prin străini.
Dor îi dorului de tine,
Dor de România Mare,
De români fără destine
Și de vechile hotare.
Din Moldova în Banat
Cântece de dor răsună
S-a mai scurs amar un veac
Peste Țara cea română.
Maramureșul suspină
Și Dobrogea-i lăcrimată
Pătimesc fără de vină
Pentru o Țară sfărâmată.
[...] Citește tot
cântec interpretat de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea de cremene
Țara mea de cremene
Cine să îți semene?
Țara mea și-a stelelor,
Cuibul rândunelelor,
cu înalte ierbi,
și cu pas de cerbi,
Țara cu izvoare
licărind în soare,
vreau să cresc viteaz
precum vechii brazi,
și voinic m-aș vrea
ca și dumneata.
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea de cremene
Țara mea de cremene
Cine să îți semene?
Țara mea și-a stelelor,
Cuibul rândunelelor,
cu înalte ierbi,
și cu pas de cerbi,
Țara cu izvoare
licărind în soare,
vreau să cresc viteaz
precum vechii brazi,
și voinic m-aș vrea
ca și dumneata.
poezie de George Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea e limba noastră,
Munții dacilor și Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Țara mea e limba-n care
Scriu și sufăr și vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alții o tocmesc.
Țara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Țara mea e mult mai mare.
Țara mea-s tata și mama
Și copiii. Vă implor,
Înjurați, dar țineți seama:
Nu mă înjurați de dor,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Țara mea
Țara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Țara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.
Țara mea este acolo
unde soarele răsare.
Țara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.
Țara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Țara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.
Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinții,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului și sfinții.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoriile în pământul românesc încep abia de la sfârșitul veacului al XIV-lea. O observație preliminară: de ce înainte de 1389 nu-s călători cari să fi străbătut țara noastră și să fi lăsat o descriere a acestei țări? N-ar fi o pagubă esențială dacă n-am cunoaște unele din scrisele călătorilor din veacul al XVII-lea și al XVIII-lea, pe când, dacă am avea pentru anii 1350, ori pentru o dată din secolul al XIII-lea, lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos extraordinar, dat fiind că primele documente privitoare la Țara Românească, scrise în limba latină și mai târziu în slavonă, sub influența vecinilor de dincolo de Dunăre, bulgari și sârbi, dar mai ales sârbi, sunt abia de prin anii 1370, iar, în ce privește Moldova, documentele, afară de anume legături cu străinătatea, sunt încă mai recente.
începutul de la Istoria românilor prin călători de Nicolae Iorga (1921)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghinișor antishakespeare
Ghinișor Moldova mea
practic Voronețul ei
se prelinge ca o stea
scriu și parcă ies scântei
Practic Voronețul ei
suflet gând și sentiment
stoarce raiul de idei
până-ajunge firmament
Suflet gând și sentiment
se preling precum o stea
dintr-un cer incandescent
sufletul Moldova mea
Practic Voronețul ei
parcă zburdă printre miei
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unire, frați români!
Mă doare că-mi ești frate
De tricolor și neam
Mă doare că mai curge
Pur sânge de roman.
Ridica-te, Ștefane,
Cu brațul tău cel sfânt
Unește iar Moldova
Cu-al patriei pământ!
Ce dacă-avem palate
Și săli prezidențiale
În care curg citate,
Ca morții în spitale
Când trup din trupul țării
E azi înstrăinat
Strămoșii ne acuză
Iar clopotele bat!
[...] Citește tot
poezie de Stefan Băiatu (18 ianuarie 2006)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne cheamă țara
Ne cheamă țara! Datorii celeste
Ne cheamă iar, istorii să schimbăm.
Să fim stăpâni în țara noastră scumpă
Nu slugi plecate-n juguri... Să luptăm!
Ne cheamă țara! Pruncii, din cenușa
Atâtor irosite așteptări...
Ne cheamă țara! Să deschidem ușa
De-acum, neobositelor chemări.
Călă i creștini... blestem sub semnul crucii...
De ce în 89 au murit
Copiii, frații, mamele și pruncii?!
De ce de-atunci, voi toți, ne-ați tot mințit?!
Ne cheamă țara! Sângele zvâcnește
Ca un vulcan de patimă și dor...
Aici, acum, zadarnic se trăiește!
Aici, acum, mereu ne cheamă țara.
Veniți cu mic, cu mare, să luptăm!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrutinul...
Țara vânzătorilor de țară,
Țara ortodoxului creștin,
Ca să guste iar din tot ce zboară,
Va ieși degrabă la scrutin...
epigramă de Iurie Osoianu (21 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!