Poezii despre naiv, pagina 3
Cântec naiv
Iubito, hai să mâncăm creta,
Să bem sticluțe cu cerneală,
Să fim din nou elevii leneși
Din catalogul de la școală.
Ne-am face temele pe mâine
Și hărțile la geografie
Cu sufletele-n munți și-n ape
Fără ca nimeni să ne știe.
Iar la sfârșitul săptămânii,
Neascultați, uitând de toate,
Mi-ai arăta, oh, Doamne, sânii
În magazii dărăpănate!
poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec naiv
Un pește mic și foarte trist
Din heleșteul contelui
S-a-ndrăgostit de-un ametist
De la inelul contelui
Și-ntr-o caleașcă a sosit
Să ceară mâna contelui
Dar refuzat și-adânc jignit
Muri sub ochii contelui
Atunci un falnic servitor
Din ordinele contelui
Îl prepară cu cimbrișor
Pentru motanul contelui
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naiv...
... aștept, iresponsabil, mâine,
o nebunie în neștiut
-de parc-aș fi un câine
doar, lătrătorul mut-
neștiind despre cuvinte,
gol cap se năpustind,
naivitând cuminte
în trecerea fugară,
ce-ai crede-o veșnicie,
cum liniile-ntr-o gară,
la fel sperând să fie
și viața; nu un azi,
doar după, un amânat,
trecut, uitat să arzi...
un biet handicapat,
naivul neînștiințat...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi "amici"
În grădină printre frunze
Toate galbene, ursuze,
O reptilă stă la sfat
Cu-n arici cam bosumflat.
Vine iarna peste noi...
Într-un glas spun amandoi.
Hipoterm, șarpele zise:
-Frigul nu îmi e propice.
Aș vrea înapoi în Rai
Poți idee să îmi dai?
Stă ariciul se gandește,
Ce naiv... ceru-i poveste.
În subsol la mine-acasă
Îmi va fi ospăț la masă...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-ai "v"...
Parc-am mai scris și n-am niciun răspuns
De ce ca-n alte arte nu-i naiv și-n poezie;
Măcar să știu și eu că poate m-am ajuns
Și-am cel puțin, infant, un pic de... fantezie.
Și pe bună dreptate că-s numai un începător
Da-s tot mereu în critici; agramat și ametaforic,
Un limitat de-autonedidact, pur-simplu un amator
Rămas din timp uitat, copil tâmpit, eternu-mi euforic.
Oricum tot mi s-a spus mereu așa; "n-ai v" (adică vână)
Înseamnă că așa ar fi, nu voi gusta nicicând "v" de victorie;
Nu voi putea într-o zi s-o strig și eu și nici s-o am de-o arvună
Să mi se dea și mie cât de cât un bob de la recolta dintr-o "Glorie".
Deci ce s-o mai lungesc, așa cum fac și-acum un tot mai lung de vers
Căci n-am nici pensula pană de foc și nici paleta nu o am plină de culori
Cum nici n-am nici un scrin sau șevalet nu am căci s-a crăcit picând pervers
Și așa sunt blestemat să mâzgălesc culcat pe jos, mă îmbătând 'ntr-un strat de flori.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două semne
S-o iau mereu de la-nceput,
aceasta-i soarta mea, îmi pare;
să uit, și, ca un nou născut,
să vin cu semnul de-ntrebare.
Mereu alt soare în april,
mereu o altă fulguire.
În sufletul naiv, umil,
port pururi semnul de uimire.
Așa pot fi a ta mereu.
N-am veșniciile solemne,
dar fără ele-s veșnic eu
între aceste simple semne.
poezie celebră de Veronica Porumbacu din Din lirice (1957)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pe drum
Nu ti-am mai scris de ceva vreme,
Am zis ca-mi trebuie motiv,
Si cum ca ar fi prea devreme,
Si de-as spera as fi naiv.
Doi despartit in doi e unu,
Asa suntem acum, si-i bine,
N-am dat un semn de-un an niciunul,
Si totusi ma gandesc la tine.
Nu te-am uitat, si inca-mi pasa,
Nu sunt sa stii c-o alta fata,
Inca te vad cea mai frumoasa,
Dar n-am sa ti-o spun niciodata...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec naiv
Pe țâțele-ți trufașe dau suta de parai,
Pe albe coapse zece acțiuni cu cotă,
Pe grația-ți de nimeni cunoscută
Ți-aș dărui-un Buick, plus o rulotă,
Te-aș proteja cu sărutări fierbinți
Când tremuri: prea ești friguroasă!
Și de-ți lași trupul de eros pârjolit,
Trei zile-n șir te-oi sechestra în casă!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O să-nțelegi
Întâmplător te-am întâlnit,
Nu-ți mai aduci măcar aminte,
Tot ce sunt eu ți-am oferit,
Și clipele cele mai sfinte.
Acum ce suntem, doi străini?
Eu mai naiv, te port în gânduri,
Ți-ai făcut bine rădăcini,
Și mai mereu te-așterni prin rânduri.
Odată, cine știe când,
Ne-om revedea, și imediat,
O să-nțelegi, poate râzând,
Că nici acum nu te-am uitat.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naiv bilețel, netrimis
Prin lanuri, ce-mi apleacă vântul,
cu gând odată aș colinda,
să te văd iar, să-ți spun cuvântul;
"atât de mult... j'envie de toi"!
Cum nopțile le aștept să treacă
și de zi nu m-aș sătura,
orice amintire o strâng, de pleacă,
"să nu te pierd... j'envie de toi"!
O lume întreagă nu există,
cum singur eu, myself, io, moi,
n-aș fi doar vid, gol ce persistă,
"de nu revii... j'envie de toi"!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!