modul

21-22 decembrie

A fost cândva in România,
Un tărâm miraculos, să şti,
Suflete ce şi-au dorit măreţia,
Acesta era modul lor de a gândi,
Dar in multe forme au afectat românul,
Chiar dacă îi arata lapte şi miere,
Demolându-i sau mutându-i talismanul,
Lăsându-i un gust de fiere,
Acest român se tratează şi se vindecă singur,
Şi la nevoie dă mână cu mână,
Căci nimic nu-i mai de bun augur,
Decât ca Libertatea in urmă să-i rămână.

poezie de Elena Micu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste şi ură

Toţi m-au urât
Pentru că i-am iubit.
Ori poate nu am ştiut să-i iubesc...
I-am sufocat cu iubirea mea pură.
Iertare! Nu mă pot împăca
Cu mine, cu voi...
Nu pot trăi în minciună!
Trebuie să plângă unul din noi...
Şi acela sunt eu –
Umbra trecutului
Ignorată de prezent,
În modul cel mai decent...
Sunt doar rămăşiţa unei vieţi
Trăite-n zadar.
Nu mă salvaţi!
Şi nu-mi plângeţi cu vânturi şi ploi!
Nu voi repeta istoria iar!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne mor prietenii

Aud iar voci pe scena ce devora destine,
Prietenii ne pleacă, prietenii ne mor,
Văd rătăcind trei stele prin zare cenuşie,
Cu inimile triste, vorbind de moartea lor,

Şi simt cum vertical vibrează-n cor poeţii,
Sub cerul vlăguit de-atâta imprudenţă,
Păşind printre fantome, pe coridoare sumbre,
Zâmbesc nepăsători spre noua existenţă.

Îngenunchind cuvinte sub tălpile de sănii,
I-au râs în faţă morţii, poetic, mai mereu,
În ritm de tarantela, acum fără vreo teamă,
Se plimbă-n nemurire, doar ei cu Dumnezeu.

Au strâns, aici, în inimi, puţine anotimpuri
Şi-un dor mă amăgeşte la modul singular,
Recidivând cuvinte îşi vor urma destinul,
De-atâta disperare căzând rectangular.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e somn, mi-e lene şi mi-e dor...

Mi-e somn, mi-e lene şi mi-e dor,
Torcând, molcom, ca in pisoi,
Şi te-aş iubi pân' mai apoi,
Şi-aş curge lin, ca un izvor...

Cu unda, trupul să-ţi măsor,
De luni, iubito, până joi,
Mi-e somn, mi-e lene şi mi-e dor
Să numărăm din doi în doi,

În dulcea înserare din pridvor,
În paşi de dans, în ritm vioi,
Să te îndoi, să mă desdoi,
La modul corespunzător...

Mi-e somn, mi-e lene şi mi-e dor!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recalibrarea absolutului

M-am săturat de imperfect,
Cu limitările-i morale,
Cu stângul care pare drept,
Cu deficientele-i virale,

Un imperfect neconjugabil
Dar care poate fi perfect
Si care-n modul imuabil
Tot strambul îl declamă drept.

Nici nu-ndrăznesc cu ochiul minţii
S-aşez la locul lor firesc,
Ca rezultat al rugăminţii
Parcursul meu plăpând lumesc,

Crengile drepte strâmbe-mi par
Noroiul a-nghiţit tot lutul,
Iar eu, lacuna din gregar
Îmi calibrez iar absolutul.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie frumoasă

Femeie frumoasă şi tristă
Din care iubire-i blestemul
Schimbând râsului semnul?
Mai plângi ascunsă-n batistă?

Cândva, într-o altă trăire,
În şa galopai, amazoană,
Prada se zbătea-n capcană
Voiau cavaleri a-ţi fi mire

Cărui timp proxim, garderoba
I-o împresori cu busuioc?
În ce modul ceresc de noroc
Ispită fiind vei da proba?

Trecut şi viitor coexistă
Dispreţuindu-l pe prezent,
Treime în criză de sentiment,
Femeie frumoasă şi tristă...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

În urmă-ţi a rămas oglinda goală,
Pe etajeră mai e pastă de dinţi,
Adulmec în aer aburii fierbinţi
Care se preling aiurând prin sală.

Şi vorba-ţi trecută mă scoate din minţi
Adun din tine câte o petală
Şi-o strivesc apoi lacom pe o coală
În ierbarul meu pierdut de biruinţi.

Nu mai ud de mult florile din glastră,
Lacrimile lor sălbatic le închid
Şi le depozitez lângă fereastră

Cu mâna la spate şi faţa la zid,
Nu cumva-ntr-o seară iubirea noastră
Să renască la modul cel mai perfid!

sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai-hui

Patru pereţi de lemn sunt cămaşa
paharului ce îşi doreşte
spargerea... Noptiera laşă
se ascunde sub ziare. Ofileşte
o cireaşă după urechea ta.
E inundaţie cu sticle
în care bălteşte golul
şi în copaci au înflorit ceştile pline
ochi cu miros de cafea. O pară
îşi pictează în fructieră
modul în care o să dispară
sub pământul evaporat
de plămânii scobiţi de la vară.
Din cer un nor a scos limba
lui albă
spre o pasăre ce zboară tehui
în locul meu, hai!
în locul ei, hui!
în locul nimănui!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternităţi

Aprioric, rând pe rând
La distanţă de un gând
Sub masca unor entităţi
Trec printre noi eternităţi

Intermitent, dar natural
Din timp în timp val după val
Prin vastele singurătăţi
Trec alternant eternităţi

De bună seamă dar haotic
Aşa la modul asimptotic
Compuse cu veleităţi
Trec în văzduh eternităţi

Ascunse în întuneric
Prin aerul atmosferic,
Acum ca şi în alte dăţi
Trec tot mai des eternităţi

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (2 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşu şi negru

Te-ndrepţi către mine în roşu şi negru
Trezită de demoni din soclu funebru
Iar voalul tău de de-un roşu aprins
Va sterge din nou întregul cuprins.

Din floarea roşie uitată pe criptă
Din unghia ta în piatră înfiptă
Curg lacrimi negre pe vechile ruine
Sunt lacrimile demonului ce zace în tine.

Cu zâmbetul tău ce suflete omoară
Cu părul tău ce zburdă ca o fiară
Dansăm printre cruci în modul alegru
Îmbrăcaţi ca de gală în roşu şi negru.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!