Epigrame despre moartea iubirii mele, pagina 3

Deşi minoră şi codană,
Părinţii şi i-a speriat,
Cum ea, în a iubirii goană,
Trecuse mult de majorat.

A plecat şi Păstorel
Azi, pe căile pierzării.
Plâng teribil, după el,
Toate cepurile ţării.

epigramă de Ion Pena din Scrieri, Strofe pentru Păstorel (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea întreba mieroasă,
Într-un sat, acum vreun an:
- Cât plătiţi o zi de coasă?...
Să mai fac şi eu un ban!

Ce amar eveniment!
Ce izvor de tragedii:
Brusc, dădură faliment
Patruzeci de berării...

epigramă de Ion Pena din Scrieri (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

moarte (vezi şi deces): Întuneric în context
De micnicie, praf
Şi pretext
De epitaf.

La ultima sindrofie
Pe care o plănuiesc,
Moartea o invit, să vie...
Şi de pot, s-o otrăvesc!

Cu moartea mă-ntâlnesc mai rar
Şi mi-a promis că poate,
La banii mei, de bugetar,
Să mă omoare-n rate.

Sus pe deal şi-a înălţat
Primul cimitir privat;
Guvernării-i mulţumeşte
Că... afacerea-nfloreşte!

Fugea pe drumul ei astral
De a iubirii vatră,
Crezând că-şi face piedestal
Din inima-i de piatră.

Ochi căprui, priviri senine,
Plină de-al iubirii har,
Tu-i dai inima din tine,
Ea o pune la dosar!

<< < Pagina 3 >

moartea iubirii mele