Amuzante/comice despre melancolie de toamna, pagina 3
Ars poetica sexualis
Toropit
de
melancolie
Poemul
se-ntinde
pe
hârtie
Se-ntinde
în lung
și-n
lat
Ca
după
femeie
Un
bărbat
poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna elevului
Cum toamna încă-i prea frumoasă,
Cu o colegă-o ștergi din clasă,
Te pierzi cu dânsa prin boscheți
Și-nveți, și-nveți, și-nveți, și-nveți.
epigramă de Mihai Teognoste din Pledoarie pentru epigramă (februarie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna se numără bobocii
Stând cu ochii pe escrocii
Care-l fură în stil mare
Toamna numără bobocii...
Da-i mai are?!...
epigramă de Gheorghe Gurău (septembrie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui epigramist, destul de mediocru, care emitea principiile epigramei perfecte
Când pentru epigrame dai rețetă,
Îmi zboară gândul cu melancolie
La jucătorul decavat, ce scrie:
"Cum se câștigă sigur la ruletă".
epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot să ucid toamna
Mă întorc în toamna care mi-a plouat mereu în sânge,
Plânge salcia pe maluri și în mine totul plânge.
De pe ram își iau adio toate frunzele și vântul
Le răsfiră pe trotuare. Lasă-mi, vântule, cuvântul!
Să îmi fie adăpostul unde se-ntâlnesc gorunii,
Să-mi agațe poezia de un colț din trupul lunii,
De furtună s-o ferească, pân' la cer să o ridice,
Cu melancolia toamnei, să nu se mai intoxice.
E de-ajuns că sunt eu toamnă-n orice anotimp ce vine,
Măcar să-mi rămână versul, vară-albastră-ntre suspine,
Să danseze pe la baluri și să strige-n gura mare:
Luați toamna de pe mine, hai, la toamnă de vânzare!
De n-ar fi așa frumoasă, cu aromă de gutuie,
I-aș strivi poamele toate și aș țintui-o-n cuie.
Aș închide-o fără milă, în Siberii neștiute,
Să adoarmă sub ninsoare, gerul să o execute.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna iscă bruma
Când toamna iscă bruma, deci când se-ngroașă șaga,
Când norii peste suflet pun straturi de beton,
Păi n-o să-mi cat resurse de sprijin la Malaga,
Când eu mai am în hrubă molan autohton.
epigramă de Gheorghe Azap din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împunsătura de moarte
E toamnă, ploaie, frig și cea,
Borcane pline cu dulcea,
Precum și putina cu var,
În beci, sunt sigure că iar
Care se-apropie pe-afa,
N-are, de-acum, ce să le fa.
E toamnă, ploaie, frig și cea,
La oameni nu-i ca la dulcea
Sau ca la putina cu var:
Se tem de moarte și de iar
Ce vin croite să-i împun,
Pe-afară și pe dinăun.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de toamnă
Plouă mărunt, dar nu e nici un bai,
Că n-am plecat în zori de zi la vie,
Se spală praful ciorchinilor bălai-
Și eu mă mai răsfăț prin poezie!
Și totusi, ziua e cu spor, si e frumoasă,
Că mi-am făcut prieteni noi vreo zece,
Cu care o să-nchin curând o tămâioasă -
Când o fi toamna sură și mai rece!
Până atunci ne umplem doar paharul,
Cu vinul poeziei bun și sfânt,
Pe care ni-l strecoară-n suflet harul-
Ori muza ce ne mangâie-n cuvânt!
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bâlci de toamnă
E toamnă afară și în suflet
Gândurile ca frunzele veștejite
Se așează-n în culori pe șevalet
Cu într-un tablou cu margini risipite.
Viața plânge în acorduri cu frânturi de vise
Ca într-o simfonie cu iz melancolic
Având refrene de mult compromise
Îmi schelălăie prin suflet ca un alcoolic.
Doi câini aleargă singuri pe stradă
De parcă ar avea treburi multe.
Iar două pisici miaună pițigăiat
Ca să de-a impresia că sunt culte.
Porcul guiță prin curte că a fost și el primar
Iar boul a ajuns acum președinte,
Deși în urmă a rămas doar bălegar
Zâmbind, pretinde că așa a fost și înainte.
[...] Citește tot
poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Enumerare
Cantilenă reverie
melancolie trepte meri
vioară lut concert căderi
praguri sfere veșnicie
Uragane toamne veri
cavalcade apă vie
alambicuri terezie
recidivă învieri
Insomnii deșert sudoare
utopie vânturi ploi
punte flăcări scrum paloare
perle amăgiri noroi
vânători nebuni culoare
autodafé altoi
sonet de Ion Untaru din volumul de versuri Invitație la castel (1995)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!