leit

A doua zi de primăvară

A doua zi de primăvară,
Se simte parc-ar fi din flori;
Se pregăteşte de cu seară
Pentru buchetele din zori.

Din prima zi de mărţişor
A doua stă s-o-nlocuiască,
Pe două martie, de dor
Florile-ncep să se pălească.

Dar ţineţi minte ce vă spun,
Pentru când se vor fi uscat:
Sacrificate din ajun
Au fost, însă nu s-au trădat,

Căci li se-aseamănă leit
Celor ce astăzi, îmbumbite
Bărbaţii toţi le-au dăruit:
Şi moarte stau neofilite

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leit-motiv

Simt toată vremea care curge hău
Cu Dumnezeu de mână prin oraş
Şi-o prinde omul, hoţ ca un geambaş,
Ca s-o anime-n calendarul său.

Ispita asta ne-a cuprins de mult,
Orânduiţi sub moarte şi sub cer
Şi ne-a legat în zodii ca un fier -
Otrepe vechi în cosmicul tumult.

Culegem an cu an în traista grea,
O movilă de ani până la fund,
Cădem sub crucea ei – rotund,
Laţi şi fărâmaţi ca o curea.

O, dă-ne Doamne, ceasul cât un veac,
Cât muntele de piatră necuprins,
Să trecem pe sub stele mai întins
Departe mai un pic de berbeleac.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Oltul", anul I, nr. 1 (august 1943)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi tomnatici

Am trecut întâmplător
Pe cărarea dinspre munte.
Se-auzea tânguitor
Plânsul frunzei cele mute.

Am văzut atuncea pomul
De la margine de drum.
Semăna leit cu omul,
Semăna cu omul bun!

Braţele eu mi-am deschis
Să-l îmbrăţişez voios:
M-a privit pentru o clipă
Şi-a plecat privirea-n jos.

Nu pe mine m-aştepta
Sufletul său necăjit!
Nu a vrut dragostea mea
Nici chiar dorul său cernit.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem bezmetic

Poemu-ţi alb îşi prefira petala,
Precum un ghiocel ieşind din nea,
Când albu-n versu-ţi se redefinea
Şi semănai leit cu Sakuntala...

Nuntindu-şi puritatea şi sfiala,
Miss, sângele albastru îţi zvâcnea,
Vai, din surâsu-ţi pur cum îţi ţâşnea,
Cu razele ei albe, unduitor, beteala.

Ardeam să ştiu cam ce gândeai prin vis
Şi cine te inspiră: Ahile sau Priam?
Ori, poate, Don Quijote, ori Eminescu, Miss...

Şi-n visul tău poetic, bezmetic, bântuiam,
Păşind pe cărărui de dulce Paradis...
Muream de fericire şi-adesea înviam!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva miroase a putred

în danemarca mea
poate că-i inima care
sare coarda prin parcuri
joacă şotron cu păianjenii
şi cântă despre prăbuşirea
împreună cu frunzele toamnei
ce curg ca dintr-un robinet stricat
pornind o hemoragie planetară
şi-o insomnie ce destrăbălează
până şi cuvintele
poate că-i fărâma din tine doamne
totemul care nu-mi mai zice salt
şi care se vrea extirpat
pe cearşaful acestui poem
sub o mare agitaţie de corbi
tu te uiţi la mine şi-mi spui
delirezi sau ce dracu
hai să traversăm
şi ceaţa
din care soarele iese

[...] Citeşte tot

poezie de Cezar Florescu din Nord (Antologia poeţilor botoşăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineţa

Mă-ntreb, pe legea-mi, ce făceam – tu, eu –
Când nu ne cunoştem? Neînţărcaţi,
Sugeam plăceri copilăreşti, mereu?
Sau sforăiam în peşteri, fermecaţi?
Aşa a fost: scornita desfătare
Şi orice frumuseţe-ntâmplătoare
Ce am râvnit, ţi-a fost prefigurare.

Deci, bună dimineaţa, inimi treze!
Voi nu vă urmăriţi cumva din frică?
E vrednică iubirea să vegheze?
Ea-ndepărtări preface tinda mică.
Noi lumi navigatorii afle-n zare,
Un altul vază-n hărţi lumi uimitoare,
Noi stăpâni-vom lumea, o lume fiecare.

În ochi doar chipul celuilalt apare,
Despre curate inimi chipul spune.
Mai mândre emisfere unde-s oare,
Fără de nord şi fără soare-apune?

[...] Citeşte tot

poezie clasică de John Donne
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile unei grăsuţe

(Sau mai simplu... eu.)

Doamne, slabă mai eram!
Patruzeci fix cântăream,
Mâncam doar o dată-n zi,
Din castroane de copii.

Ciuguleam precum găina,
Arătam ca aspirina,
Palidă, albă ca varu',
Speriam până şi cântaru'.

Coastele-mi ieseau prin piele,
Făceam acordeon din ele,
Şi de mă strângeai mai tare,
Trosneau oasele. Stupoare!

N-aveam cu se să mă-mbrac,
Încăpeam pe-un sigur crac,
De blug sau de pantalon,

[...] Citeşte tot

pamflet de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărătoare ...

Unu e un tip băţos
Prezentabil şi fălos,
Care o şapcă şi-a tras
Şmechereşte, peste nas.
Doi, privit de pe zăvoi,
E gâtul unui răţoi
Înotând pe bălţi, hai hui,
Ca tot neamu'-asemeni lui.
Trei e un inel rebel,-
Două jumătăţi din el:
Una-n sus şi alta-n jos,
Cui să-i fie de folos?!
Patru cu nimic mai breaz
Nu cred să fie prea treaz.
E un scaun năzdrăvan,
Cu picioarele-n tavan.
Cinci cu-o seceră aduce,-
După formă s-ar deduce
Şi deşi-i cu coada ruptă,
E gata să intre-n luptă.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smochinul inimii mele

Sprijinind un lac de cer cu un braţ imens de crengi,
Dragoste cu frunze-albastre şi cu inimă de lup,
Ochii minţii-nlăcrimaţi numai tu poţi să îi ştergi,
Prinzând rădăcini în dorul gândului lipsit de trup.

Am să scotocesc prin el să învăţ pe und' se urcă,
Numai îngerii-mi coboară, c-am o aripă în plus,
Să o las iubirii mele, căci o duc de mult în cârcă,
Doar aşa-mi va creşte crucea pe care o am de dus.

Tu alinţi cu ochii leneşi lacu-albastru de pe ramuri,
Codrul şi un corn de cerb te vesteşte c-am ajuns,
Să-ţi Iaşi aripa-adormită pe-ale noastre două maluri,
Ca o punte peste-o mare de-ntrebări fără răspuns.

Lacrimile-ncep să cadă peste lumea mea de orb
Şi îmi îndulceşte viaţa tristă-a buzelor flămânde,
Le hrăneşti la tine-n braţe şi în ochii lor de cerb,
Le vezi frica mea, de mine, lângă tine cum mă prinde.

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Trifu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halloween

Anul acesta, am gândit,
Cum rar fac asta câteodată,
Să mă maschez deosebit
Cumva să sperii lumea toată,

Şi cum în lume-i tărăboi,
Am hotărât, de Halloween,
S-apar în cartier la noi
Leit Osama bin Laden ;

Un akaem şi dinamită
Am luat în "sale" din prăvălie,
Fără relaţii, fără mită,
Chiar mi le-au dat pe datorie,

Turban, mai lesne am găsit,
M-am uns pe faţă cu magiun,
Iar barba chiar s-a potrivit
Aia ce-o port de Moş Crăciun,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!