insusi

Don Dunphy: Bună ziua. "Wide World of Sports" se află în Republica San Marcos, de unde vă vom transmite în direct o asasinare. Vor să-l omoare pe preşedintele acestei ţări latino-americane minunate şi să instaureze o dictatură militară. Toată lumea este entuziasmată şi nerăbdătoare, aşa cum şi trebuie să fie. Vremea în această după-amiază e perfectă. Dacă nu aţi fost cu noi de la început, vă spunem că am fost martorii unor mişcări de stradă foarte pitoreşti, care a debutat cu bombardarea ambasadei americane – un ritual la fel de vechi ca oraşul însuşi.

replică din filmul artistic Bananas, scenariu de Woody Allen (28 aprilie 1971)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toma Pahonţu: Nu eşti pentru mine numai femeia iubită, eşti însuşi destinul meu pentru care am fost creat şi care mi s-a impus. De aceea din clipa când te-am întâlnit ai devenit viaţa şi moartea mea. Am luptat împotriva d-tale, m-am ferit, m-am zbuciumat, te-am blestemat, toate în zadar. D-ta trăiai în mine înainte de-a te fi cunoscut... Până atunci îmi făuream idealuri şi scopuri de viaţă, mă războiam cu lumea întreagă; de când te-am văzut, d-ta îmi întruchipezi tot, absolut tot...

replică celebră din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Phillipa Louvois: Stă acolo uitându-se la mine, şi nu ştiu ce este. Acest caz e legat de metafizică, de chestiuni de care se ocupă sfinţii şi filozofii. Nu sunt nici competentă, nici calificată să răspund la asemenea întrebări. Trebuie să stabilesc un etalon, să mă adresez viitorului. E Data o maşinărie? Da. E proprietatea Flotei Stelare? Nu. Ne-am învârtit în jurul problemei esenţiale. Are Data suflet? Nu ştiu dacă are. Nu ştiu nici dacă eu am. Dar trebuie să îi acord libertatea de a explora această problemă el însuşi. Această curte a hotărât că Locotenent Comandor Data are libertatea de a alege!

replică din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Christine Daae: În momentul acela eram şi eu, şi umbra în faţa altarului şi razele lunii cădeau drept la picioarele noastre prin vitraliul absidei. Cum nu-i dădeam drumul, umbra s-a întors şi, prin pelerina întredeschisă, am văzut, domnule comisar, cum vă văd pe dumneavoastră acum, un înspăimântător cap de mort care mă sfredelea cu o privire în care ardeau focurile iadului. Am crezut ca am de-a face cu diavolul însuşi şi, în faţa acestei apariţii de dincolo de mormânt, inima mea, în ciuda curajului de până atunci, slăbi şi nu mi-am mai amintit nimic până în momentul în care m-am trezit în micuţa mea cameră de la hanul Le Soileil Couchant.

replică din romanul Fantoma de la Operă de Gaston Leroux (1909)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ly: Lasă, că vă veţi descurca voi şi fără el, aşa cum şi el se va descurca fără voi.
Mihai: Nu ştiu dacă va fi chiar aşa, Ly. Nu va fi atât de simplu. Într-adevăr, Luci e un om minunat, e un foarte bun comandant, coleg şi prieten. Prezenţa lui printre noi era întotdeauna binevenită, plăcută şi utilă, ştia să se impună când era necesar, fără a exagera. Nu ştiu, personal nu înţeleg de ce ar vrea această separare, fie ea chiar şi temporară. Întotdeauna şi-a dorit ca noi să fim uniţi, la bine şi la rău, să constituim un echipaj strâns, unit, ca o mare familie, iar acum brusc, el însuşi să ceară această separare... Mi se pare inexplicabil şi chiar îngrijorător. Trebuie să fie cu adevărat, foarte afectat, pentru a proceda astfel.
Ly: O să-i treacă lui.
Mihai: Probabil.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fox Mulder: Care este cuvântul magic?
Kenneth Ungar: Emet. Vedeţi... Alef, Mem, Tav... Alcătuiesc cuvântul Emet.
Fox Mulder: Nu vorbesc ebraică, nu ştiu ce înseamnă asta.
Kenneth Ungar: Adevăr. Emet înseamnă adevăr. Vedeţi, domnule Mulder, chiar aici este paradoxul... pentru că pericolul adevărului este conţinut în însuşi cuvântul Golem. Care înseamnă materie fără formă, trup fără suflet.
Fox Mulder: Deci Golemul este o creaţie imperfectă.
Kenneth Ungar: O, un fel de monstru chiar. Incapabil să vorbească sau să simtă altceva în afară de cele mai primitive emoţii. Înnebuneşte şi trebuie să fie distrus de către creatorul său.
Fox Mulder: Distrus, cum?
Kenneth Ungar: Ştergând prima literă, Alef. Emet devine Met... care înseamnă mort. Din nou, domnule Mulder... puterea literelor, nu doar de a crea, ci şi de a ucide.

replici din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Diana Frone, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andrei: Drăguţ comandantul vostru, draga mea.
Maria: Tare drăguţ, tată.
Andrei: Sper că tot aşa se va purta şi-n cursul misiunii, cu eleganţă... Pare manierat şi deloc încrezut. Dacă nu i se vor urca la cap fumurile conducerii şi nu se va deprinde să poruncească mereu, să ţipe la voi, ceilalţi, membrii echipajului, va fi numai bine.
Maria: El însuşi tocmai ne-a asigurat pe toţi că nu se va schimba deloc, din cauza funcţiei în care a fost numit. În plus, ne-a rugat să-i vorbim cu "tu" şi să-i spunem pe nume, Luci, nu "domnule comandant", cum s-ar cuveni. E un tip deosebit; bun, înţelegător, inteligent şi foarte frumos...
Eleonora: Ai grijă cum vorbeşti despre el, domnişoară! Nu-ţi face iluzii în ceea ce-l priveşte; s-ar putea să suferi şi nu-ţi doresc aşa ceva. Noi nu vom fi lângă tine, ca să te putem ajuta.
Maria: Lasă, mamă, o să mă descurc şi singură.
Eleonora: Să sperăm, draga mea.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mary Boleyn (în dormitorul regelui): Aşadar aici e locul în care doarme regele Angliei?
Regele Henric al VIII-lea: Şi în care citeşte şi scrie. Locul în care petrece câteva clipe doar cu el însuşi.
Mary Boleyn (cu emoţie în glas): Şi totuşi m-ai invitat aici?
Regele Henric al VIII-lea: Pentru că te plac şi pentru că am încredere în tine.
Mary Boleyn: Dar mă cunoşti de foarte puţin timp.
Regele Henric al VIII-lea: Sunt minţit în fiecare zi. Sunt contestat. Sunt lăudat. Cu timpul înveţi cum să citeşti pe chipul oamenilor. (Îi mângâie faţa lui Mary.) Chipul tău este precum soarele. Nu ar trebui privit prea mult timp. (Se opreşte.) Complimentele mele te stânjenesc? Pentru că, de obicei, în familia ta complimentele sunt adresate altcuiva. Surorii tale mai mari... Te înţeleg. Ştiu ce înseamnă să fii cel de-al doilea copil. Mereu în umbră... Iar te fac să te simţi stânjenită. (Mary zâmbeşte şi dă negativ din cap, în timp ce Henry se apropie şi o sărută.)

replici din filmul artistic Cealaltă moştenitoare Boleyn
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacey: Am exagerat foarte mult aseară şi da, eram beat, dar, ca să revin la subiect, m-am înşelat amarnic şi vroiam să ştii că-mi pare rău.
Joey: Păi... şi eu îmi făceam griji pentru tine, Pacey.
Pacey: Pentru mine? De ce?
Joey: Pentru că... adică... de l-ar băga Satana însuşi pe Dawson în iad şi tot ar ieşi integru din punct de vedere moral, dar tu... Poate cred că nimeni nu-şi face griji pentru tine acum.
Pacey: Deci vrei să spui că, ţinând cont de natura anormală a relaţiei noastre, aşa îţi exprimi tu grija pentru mine?
Joey: Trebuie să înveţi să treci peste zeflemea, Pacey.
Pacey: Da... (Tac pentru un timp.)
Joey: Deci am terminat?
Pacey: Nu, de fapt ar mai fi ceva.
Joey: Altceva?
Pacey: Da. E ceva ce am tot vrut să-ţi spun... Joey... (Se uită cu duioşie unul la celălalt.) Ţii prea mult ambreiajul apăsat. Ştiu că tu crezi că aşa îţi intră mai uşor în viteză, dar nu e o idee bună. Ştii, poate că nu azi, nici mâine, dar în curând o să strici transmisia. Aşa că mă gândeam că, dacă vrei şi tu, aş putea să-ţi arăt.
Joey: Acum?
Pacey: Da. (Zâmbesc.)
Joey: Bine.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lască Ştiuio: Omul nu rămâne niciodată neatins de ideea că îşi pierde o bună parte din timp încercând să trăiască; totuşi, mobilul care-i lipseşte acestuia din încercarea de a descifra gravitatea situaţiei este starea METAfizică alimentată de frământarea gratuită la care nu va obţine niciodată un răspuns, cu atât mai puţin o pâine pentru a-şi umple... timpul. Trebuie să recunoaştem: un disconfort epidermic nu poate fi decât reconfortant în vremuri de cumpănă. Astfel, ştiind că îşi pierde timpul, având noţiuni vagi despre ceea ce înseamnă "a pierde" şi "timp", atenţia lui este deturnată de la adevărata stare de lucruri: cum ar putea cineva să piardă un bun pe care nu-l are în posesie? Cum ar putea omul să-şi piardă timpul, dacă nu a reuşit încă să pună sub semnul întrebării, nici măcar preţ de o milisecundă, puterea sa de înţelegere a unei himere de-o asemenea anvergură? Dacă nu are timp, omul nu are ce pierde. Dar dacă nu ştie să piardă? Atunci natura timpului va fi pentru el cu atât mai străină cu cât imaginea-i reflectată în oglinda nopţii îi va ascunde umbra care se învârte după soare întocmai ca orele după lumină. Pentru că nu timpul este entitatea care se scurge, ci omul însuşi, cu tot ce are el de oferit seamănului său: sufletul în schimbul unei pâini şi pâinea ca fisă, aflată în mâinile celor care se pot juca ore în şir, zile la rând, ani interminabili la aparatul cu marionete.

replici, scenariu de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!