imbratisarea

Bu eşti banii pe care îi ai, nu eşti diploma, CV-ul sau maşina din garaj. Eşti zâmbetul pe care il dăruieşti, mâna pe care o întinzi, îmbrăţişarea pe care o dai şi dragostea pe care o răspândeşti...( ic)

Ioana Creţu în Şoapte (8 octombrie 2020)
Adăugat de Ioana Cretu ( C.I)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu eşti banii pe care îi ai, nu eşti diploma, CV-ul sau maşina din garaj. Eşti zâmbetul pe care il dăruieşti, mâna pe care o întinzi, îmbrăţişarea pe care o dai şi dragostea pe care o răspândeşti...( ic)

Ioana Creţu în Şoapte (8 octombrie 2020)
Adăugat de Ioana Cretu ( C.I)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut... Dulce zefir, îmbrăţişarea mării cu cerul, a valului cu nisipul, fluturi de stele coborându-şi umbra la răspantia privirilor, sub pleoape închise de somn... fericire adevărată, densă, încrustată în ploaie de frunze aprinse ca nişte lumânări de lut, foşnind sub stânca paşilor grei de viaţă şi de trecut.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare aspect luminos al vieţii, are şi unul întunecat, care să compenseze şi să aducă echilibrul. Doar îmbrăţişarea întregului ne va duce spre adevăr, spre linişte sufletească şi spre înţelepciunea despre care au vorbit cei câţiva care au atins-o.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Roma" taie ritmice valuri potolite supt un clar cer de Ianuar în margenea coastei italiene. Îndată după ieşirea din îmbrăţişarea largului port genoves încununat de cel mai impunător front de palate, coasta se presintă înaltă, aspră, stâncoasă, în sân doar cu câteva grupe albe de sate. Zapadă în ceaţă. Rar câte o pasăre albă se aureşte în raze.

începutul de la America şi românii din America, Note de drum de Nicolae Iorga (1930)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice încercare exagerată de intelectualizare/raţionalizare a trăirilor interioare este, de fapt, o fugă sufocantă de acceptarea propriu-zisă a emoţiilor noastre. La fel cum nu există lumină fără întuneric, la fel nu există vindecare fară o minimă stare de disconfort născută din ÎMBRĂŢIŞAREA conştientă a afectelor noastre.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie adevarată valorizează un bărbat adevărat, adică ea apreciază şi respectă valoarea bărbatului din viaţa ei. Femeia ştie că, parte din a fi o femeie minunată, este şi recunoaşterea şi îmbrăţişarea calităţilor bărbatului de lângă ea. Nu bărbatul din viaţa ei o va face fericită, dar ea va fi fericită să fie lângă el.

citat din Florina Oneţiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este vorba că iubirea ar îndepărta răul, ci că toate percepţiile referitoare la rău se estompează în prezenţa iubirii. Toate rănile şi durerile se dizolvă în îmbrăţişarea iubirii. Şi, în cele din urmă, este ca şi când rănile n-ar fi existat niciodată. Puteţi doar să spuneţi că a fost un vis despre abuzuri, un vis din care v-aţi trezit într-un mod minunat.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărşăluiam prin oceane de ceaţă către tine.
Mă îmbătasem de gri şi căutam trezirea în mov.
Era joi.
Ţi-am simţit braţele de catifea şi magică ne-a fost
îmbrăţişarea.
M-am topit în nostalgii, doruri şi treziri, era clipa visată
când tu mi-ai dăruit în mare taină, dulcele sărut.
Apoi s-a făcut lumină, peste tot simţeam parfumul
unei zile cu pecete de legendă.
Ziua sărutului tău ivit din fagurele dorinţei

citat din Ion Ţoanţă (6 iulie 2021)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit-o... Era micuţă, şi albă, şi gingaşă, şi blândă... Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi părea adumbrit de o melancolie stranie, care-i lăcrima veşnic în ochii albaştri, gânditori. Şapte ani n-am observat tristeţea sufletului ei! N-am vrut sau n-am putut? Nu ştiu... Când am descoperit-o, însă, era prea târziu. Până atunci parcă umblasem cu ochii închişi, orbiţi sau îmbătaţi de fericire... Fericire! Fericire! Cumplită e uneori îmbrăţişarea fericirii!

începutul de la Cântecul lebedei de Liviu Rebreanu (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!