ii place

Cât de plăcute sunt începuturile dragostei, când tinerei fete îi place să înveţe, iar tânărului să explice!

citat celebru din Goethe
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine se supune unei operaţii chirurgicale o simte fără îndoială ca un rău; dar cu raţiunea el şi fiecare altul o recunoaşte ca bună. Dar dacă cineva căruia îi place să tachineze şi să tulbure oameni paşnici, în sfârşit o scrânteşte o dată şi se alege cu o ciomăgeală straşnică, aceasta este negreşit un rău, dar oricine îl aplaudă şi consideră lucrul ca bun în sine, chiar dacă nu ar rezulta nimic din el.

Immanuel Kant în Critica raţiunii practice, Despre conceptul unui obiect al raţiunii pure practice (1788)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omului îi place să se mintă şi să fie minţit şi când nu-l mai minte nimeni şi nimic, se dezorganizează.

citat celebru din Tudor Arghezi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci soarta nu ştie ce este liniştea; îi place să înlocuiască bucuria cu amărăciunea sau, oricum, să le amestece. Nimeni, prin urmare, să nu fie încrezător în momentele de fericire şi nici să nu se lase doborât de necazuri: acestea sunt cele două feţe ale lumii.

Seneca în Ştiinţele naturii în primul veac
Adăugat de Valentish
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o jignire e publică, unei femei îi place s-o uite; se poate mândri atunci cu gestul ei, iertând, se simte femeie; dar femeile nu iartă niciodată jignirile tăinuite, deoarece lor nu le plac nici laşităţile, nici virtuţile, nici iubirile ascunse.

Balzac în Istoria celor treisprezece, Ducesa de Langeais
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omului îi place să-şi cântărească numai amărăciunea, iar fericirea nu şi-o cântăreşte. Însă, dacă ar socoţi-o cum trebuie, ar vedea că fericirea există destulă pentru fiecare.

Dostoievski în Însemnări din subterană
Adăugat de Roxana Bargaoanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul unei cărţi asupra noastră este real doar atunci când simţim nevoia să-i împărtăşim intriga: să iubim când personajele iubesc, să plângem când eroii suferă sau mor.
Practic, dacă nu simţim toate acestea, poveştile rămân în starea lor latentă, adică litere moarte.
Cartea nu aparţine nimănui. Nici celui care a scris-o, nici celui care o citeşte sau o cântă.
Desigur că Cioran este Cioran. Apoi devine Camelia când Camelia îl citeşte. Ioan, Tudor sau Filip când este citit de aceştia.
Noi suntem povestea cărţii. Cartea suntem noi!
Când cineva îmi spune că îi place cartea mea şi mă întreabă dacă o poate cânta, este uimitor pentru mine. Un scriitor scrie pentru ca alţii să citească şi să lase o moştenire.

Tot ceea ce scriu aparţine oamenilor, eu sunt doar curatorul!

finalul de la Insomnii în alb-negru de Camelia Opriţa (2007)
Adăugat de Catalin Angelo Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul să-şi îngăduie a spune numai ce îi place lui însuşi să asculte.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toma: Crezi tu or toate sufletele de pigmei ce mă-nconjor — cred ei oare că mă cunosc? Ei văd nişte membre de om, fiecare-şi croieşte câte-un interior cum îi place pentru acest biped îmbrăcat în negru şi omul lor e gata. "E un nebun", zice cutare. "E fantast", zice cutare. "Aşa! vrea să treacă de original", zice un al treilea — şi toate aceste individualităţi croite pe seama mea, atribuite mie, nu au a împărţi cu mine nimic. Eu sunt ce sunt, destul că sunt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă linguşeşte, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea -batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocuresc un individ pe care eu nu-l cunosc... Îi dispreţuiesc pe oameni... m-am săturat de ei.

replică celebră din Geniu pustiu de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldatul merge la război ca să-şi ucidă duşmanul? Nu: merge ca să moară pentru ţara lui. Femeii îi place oare să-i arate soţului cât este de mulţumită? Nu: vrea ca el să vadă cât i se devotează, cât suferă ca să-l vadă fericit pe el. Aşa se întâmplă: copii care renunţă la visele lor ca să-şi bucure părinţii, părinţi care renunţă la viaţa lor ca să-şi bucure copiii, durerea şi suferinţa justificând ceea ce trebuie să aducă doar bucurie: dragostea.

Paulo Coelho în Unsprezece minute (2003)
Adăugat de roxanne
Comentează! | Votează! | Copiază!