Poezii despre iertat, pagina 3
Sa te intorci la mine
Azi,
Mâine,
Sau, chiar mai târziu
Să vii, să-mi spui
"Te-am iertat"
Și să mă iubești
Eu îți voi spune
Că te-am dorit
Și că am sperat.
Apoi sărutul meu
Va fi pecetea
Iubirii noastre.
Vom fi doar noi doi
Și o lume de care
Nu ne leagă nimic
Vom fi noi doi
Și o dragoste mare
Cum n-a fost
Și nu e....
.... să vii, și
[...] Citește tot
poezie de Virgil Mihaila
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulger la cină
Să nu crezi că am dorit asta.
Doar că lumina lunii mi-a distras atenția. Chiar și pulberea
în lumina soarelui de vară
îmi distrage atenția. Amândouă
au fost prietenele mei, m-au cunoscut
cine am fost
mi-au iertat aproape orice.
poezie de Jim Moore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii cu sufletul curat
Omule,
Nu-ți da sufletu-n păcat
că te vede Dumnezeu.
De rău nu vei fi iertat
și-n viață-ți va fi mai greu.
Fii cu sufletul curat!
Caută să nu greșești!
Cinstea să fie cu tine,
de cei răi să te ferești.
La săraci să le faci bine,
Pe bolnavi să-i îngrijești,
Dumnezeu va fi cu tine,
dac-acestea le-împlinești.
poezie de Dumitru Delcă (august 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcatul
Păcatul plătit este pe jumătate iertat.
Ca o lampă de petrol ardem flacără vie...
Ardem până ce devenim un atom
Petrecându-și secundele spre ultima frontieră.
O funie de păcate ne leagă de moarte...
A. D. N.-ul durerii!
Martiri ai cuvintelor,
Altare de lacrimi,
Ascunsele patimi...
Și toate din păcat revărsate,
Din tăcere, în moarte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hristos a înviat
Hristos a înviat și pe noi ne-a luminat
De păcate grele ne-a iertat.
Sângele lui pe cruce pentru noi l-a vărsat.
Când la cer s-a înălțat el poruncă ne-a lăsat,
Să nu ne dușmănim, ca frații
Între noi să trăim și pe tatăl lui să-l iubim.
Așa fiul lui Dumnezeu ne-a învățat.
Hristos, Hristos a înviat!
poezie de Vladimir Potlog (1 mai 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
E prea târziu
E prea târziu să-ți amintești
Când ești pe patul de moarte,
Că n-ai putut să împlinești
În viață, visele toate.
Ceva totuși ai lăsat
În lumea din care pleci.
Fii cu sufletu-împăcat!
Când va fi vama să treci.
De Dumnezeu vei fi iertat
Ca să te poți odihni.
Iar visele ce ai visat,
Urmașii le vor împlini.
poezie de Dumitru Delcă (2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iartă-le, Doamne, păcatul
N-am să-l uit niciodată
Pe acela care s-a răstignit,
Ca să salveze lumea toată
Chiar dacă ea nu l-a iubit.
Pe drumul durerii,
De mii de pietre a fost lovit,
Dar pe acela al învierii
De nimeni, Doamne, nu a fost întălnit!
Și în clipa disperării
De pe cruce a strigat,
Iartă-le, Doamne, păcatul,
Căci eu de mult i-am iertat.
poezie de Vladimir Potlog (29 mai 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Împărtășire
( când nu te visez, când nu te simt, te trăiesc prin moarte...)
Prea mult de împărtășit n-a mai rămas
în prima noapte fără mine;
mi-a trântit pământul inima din piept
și bâjbâi cu un trup cleios întunericul sub pas,
țărâna mă apasă în neștire.
Un elan izbit de pretenția sărmană de a fi cu tine,
mă întoarse în nopțile în care nu visam
că pot deveni pâmânt însuflețit,
dar nicio îmbrățișare nu-i eternă.
Mi se stinge sângele-n mormânt,
plătind tributul cel dintâi,
și anotimpul împrospătează florile sub care mă descompun.
Eu m-am iertat și te-am iertat demult,
tu care n-ai plecat din mine...
Adie trist a primăvară
în cimitirul bătut de clopote și liturghii
și nimeni nu privește în urmă,
spre lumea fără căpătâi.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din LitArt - martie 2015 - Revista USR Mureș (29 iulie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind
Lerui, Doamne, Ler,
Sub înaltul cer
Zbor de heruvimi
Scutură lumini,
Scutură ca-n vis
Dor de paradis...
Sufletu-mi iertat,
Azi s-a îmbrăcat
În cucernic strai,
Pruncului bălai
Să-I aduc, în dar,
Alb mărgăritar.
Să-i aduc prinos
Lui Isus Cristos,
Cântec prea curat,
Gând înseninat,
Luminos colind
Nașterea vestind.
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradox
Rămășițele unor nopți
Au făcut cuib de amintiri
În rugăciunile mele.
Îmi este foame de durere,
Trecutul înglobează sălbăticia ororilor,
Culorile unor răni coapte se scurg
Peste trupul neînsuflețit al
Trădărilor...
Tovarăși de carne,
Zburăm cu aripi de slove,
Tu prin paturi putrede
Căutând versuri umede.
Eu...
Nu te-am iertat niciodată.
poezie de Florinow Maria Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!