gandi

Haide

Dacă ochilor tăi le-ar plăcea
Nevăzutul şi neştiutul, ai putea
Veni la mine, parcă,
Şi te-ai lăsa primejdiei din barcă.

Şi nu te-ai mai gândi la nimic,
Nămolurile tainelor toate
Zac în mine răsturnate.
Luntrea târâtă de ele
Se loveşte de nuferi şi stele.
(...)

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domeniul Meng-ch'eng golit

O casă nouă la vărsarea fluviului Meng-ch'eng;
copaci bătrâni – ultimii dintr-un zăvoi de sălcii care mor:
în anii care vin, cine va fi noul ei proprietar,
cine se va gândi întristat la omul care a stăpânit-o pe vremuri?

poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

că tot voi muri voi muri
voi
veţi gândi: oricum, ca şi noi va muri va muri...
aşa
chiar mâine bine ar fi să îmi fi
e sec
unda
care mă curentează – la voi
nu
contează – şi
voi
veţi muri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă predau

duceţi-mă la puşcărie
merit acest lucru
pentru ce gândesc
sau
pentru ce aş putea gândi
duceţi-mă la puşcărie
e meritul meu
e dreptul meu
gândesc şi asta e periculos
nu mă aliniez

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamei

Am urmărit-o îndeaproape din umbră
mişcările ei obsesive
ca şi cum ar gândi o orchestră
cu începutul şi cu sfârşitul concomitent
ca şi cum ar ţese o poezie cu toate cuvintele
iar prin mişcări de puzzle ar lua o formă
divinitatea o agasează însuşi fiul vorbeşte în dodii
demonii sunt nişte clarvăzători şi profeţi
de la ei vine şi poezia.

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul cantator

Mimand exercitii de uitare
in rastimpuri
ma resemnez ca o santinela in post.

Cand pleci sa nu-mi iei
violetele cu totul,
cu unduire lor usoara
aseaza-mi-le-n palme, sa le port
de parca as fi demult
streasina la acoperisul timpului.

Ma voi gandi la tine cu iubire
ca si cum am fi fost mereu
acelasi trup cantator.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului (iunie 1997)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mica elegie

iubeşte-mă, pentru că şi eu te iubesc,
ţine la mine, pentru că şi eu ţin la tine,
soarele e galben, cerul e albastru, norii sunt albastru deschis,
deci, dragă, să ne bucurăm de viaţă

"... până nu se rupe funia de argint,
până nu se sfărâmă vasul de aur..."

câmpiile sunt verzi, şoselele sunt prăfuite
dealurile sunt aurii, viaductele de cărămidă respiră,
tu eşti o fată bună la sfârşit de concediu
mama ta e o femeie de treabă.

încearcă să te porţi frumos cu mine, să nu mă chinuieşti,
să nu dai frâu liber agresivităţii din tine;
nu te gândi neapărat la măritiş, lasă lucrurile să curgă,
iar când faci dragoste, nu te gândi că faci dragoste.

m-am săturat de amoruri cu pandalii -
cred că şi tu ai avut experienţe din astea: muşcatul pernei, ore şi

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţire

În seri de vară-albastre voi merge pe cărări,
Cu tălpile pişcate de ierburi şi de spice;
Le voi simţi răcoarea, din glezne până-n nări,
Şi-mi voi lăsa-n vânt părul, spre cer să mi-l ridice.

O vorbă nu voi scoate, nu voi gândi nimic,
Dar îmi va creşte-n suflet iubirea nesfârşită;
Voi pribegi-n Natură, ca un ţigan calic,
Şi beat de fericire, ca lângă o iubită.

poezie celebră de Arthur Rimbaud din Poezii (martie 1870), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Resemnare

Am luptat, făr-de noroc,
Pentr-un vis de nemurire.
Aş fi vrut să am un loc
În a lumii amintire!

Astăzi nu mai pot lupta!
Oboseala mă cuprinde.
Şi încet în mintea mea
Vălul nopţii se întinde.

Parcă nu mai pot gândi!....
Stau cu inima-mpietrită
Şi aştept doar s-a sfârşi
Viaţa mea cea chinuită.

Vremea trece-ncet şi greu
În amara aşteptare
Şi de-acuma tot ce vreau
E odihnă şi uitare!

poezie clasică de Matilda Cugler-Poni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stai locului, Parmenide!

De ce să duci mai departe un gând
Decât inima ţi se aude bătând
Decât ochiul ţi se vede plângând
Parmenide spunea: A gândi şi a fi e tot una
Şi tu de ce te risipeşti gândind într-una?
Şi de ce te-mprăştii
Ca piatra din prăştii?
Stai locului, măi fiinţă gânditoare
Mişcarea nu există, ţi se pare.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!