Poezii despre galant, pagina 3
Hai roboți să fim
Dacă am ajuns să plătim
Cu roboți să vorbim!
Oare ce noi dorim
Nu cumva ca ei să fim?
Fără vreun sentiment
Părând sufletul galant
Cu răspuns elegant
Nemuririi pentru talant...
Fără milă la sânge
La copilul ce plânge
Cunjurat de vulturi
Nepăsării-n deserturi...
Bătrâneții în azile
Conserve vouă utile!
De ascuns erorile
Sistemului cu roțile
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriind eternității mute
nu mi-am dorit vreodată nemurirea
și nici sa stiu ce-nseamna a iubi
partasa sa mai fiu peste vecie
în lumea ce va fi, a nimănui.
e crud și fraged inca tarmul
mintind stafilopozi cantand
lasandu-si tuluri de smaralde
în ochii mei tarziu visand.
nemarginiri se încrusteaza
în cratere curg amintiri
lăsand morminte triste-n valuri
cu șoaptele zvacnind trairi.
în prea departe se-ntrevede
o mana-ntinsa din neant
as prinde inelarul lunii
ce-mbraca timpu-n ceas galant.
[...] Citește tot
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Exatlon
La Exatlon, mare belea,
Căci scorul ce se estima,
Dintr-o eroare, s-a schimbat
Și-n dandana s-a transformat.
Astfel ajunse prin-un vot,
Amica mea, să treacă-n lot.
Dar nu ăsta a fost necazul,
Ci calul, iapa, goanga, prazul.
În luptă dreaptă cum s-ar spune,
Iapa și goanga, zarvă-n lume,
Dădură că se vor lupta
Și un trofeu vor câștiga.
Arena, un restaurant,
În grajdul lui, un cal galant...
Și lupta aprig s-a pornit...
Câștigă cel ce n-ați gândit!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din buzele de miere
din margini de furtuni se scurg cascade
mușcând cu dinți de noapte asfintituri moi
lăsând să curgă răni din neintelese inimi
alean sădind pe-aleile brocarde.
se-amesteca-n suspinul frunzelor tacute
batandu-si pintenii de catifea in caldaram
furand cate-un sarut din pasii eleganti lasati de doamne
si buzelor cusute cu tacere, tremurande.
castanii se resfata-n tortele aprinse de iubire
ca un balet dansand in palma unui val
cu maini timide cavaleri lunatici pierzandu-se-n cuvinte
si mint galant prin ploaia in nestire.
din urma lor se-nalta nuduri si solfegii
buimaci se-ntorc din drumul lor mirati
din chipul despletit de noapte si furtuna
raman cantand romante cu glas de orologii.
[...] Citește tot
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Depresie de toamnă
În acest an de stihii năpădit
Și încărcat de ură mult prea crunt
Nici pomii, nici iubirea n-au rodit
Nici crizanteme, parcă, nu mai sunt.
E o toamnă tristă, plină de mâhniri,
Tristeți rodesc în suflet și-n grădini...
Ca-ntr-un blestem, măntorc în amintiri
Și anii mei îi simt tot mai puțini.
Prilej de veselie nu găsesc
În acest început de veac hain...
Nici nu mai știu ce-nseamnă să iubesc
Și-n inima-mi se adună mult venin.
Doar cârcotesc la fiecare pas,
Ce tot mai greu prin viață mi-l târșesc...
Și vorbe de ocară, al meu glas
Despre-al meu trup și suflet des rostesc.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Domnule, te iubesc (Dedicație domnilor de pe Citatepedia)
Într-o noapte de Crăciun...
de magie și vis, printre steluțe-argintii
ce vin tainic din eternitatea iubirii,
se opresc doar o clipă în inima mea
și-ncărcate, spre tine aleargă,
într-o noapte a Crăciunului vis,
eu vreau să-ți declar: domnule, te iubesc!
Te iubesc fiindcă știu -în adâncul ființei-
că, pentru mine-acceptași prihănita felie,
din mărul oprit...
Iar Tatăl, de dragul sacrificiului tău,
ne-ngăduie-acum noaptea de magie și vis,
de Lumină, de steluțe-argintii și iubire...
Domnule, tu, cel de-aici -lângă mine-
sau tu, de acolo, departe, oriunde vei fi,
Crăciunul, o veste mă-ndeamnă să-ți dărui
în gând, în colind...
că Fiul te-alese-ntrupării
și-n credință te naști în fiece an,
eu, smerită-ngenunchi și ție mă plec:
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (25 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Poezioală desple Mos Clăciun
Copiii lăi m-au supălat
La glădiniță cu o veste,
Că Mos Clăciun, e o poveste,
Nu e, si nici n-a ezigstat,
Că nu ale nici sănioală,
Nici balbă albă, nasu' losu,
Chial au si lâs, că noaptea Mosu'
Pe cosu casei nu coboală;
Am fost atât de indispus
Si-am plâns cu laclimi suspinând,
Pe Mos Clăciun îl stiu decând
Pe mine balza m-a adus,
Da' ca să mă conving, am stat
Cu ochii mici sub plăpumioală,
Făcându-mă că dolm de-aseală
Să-l văd si io măcal o dat';
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel din Satire și... nu prea
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântecul primăverii
Izbucnește primăvara prin toți porii-ntregii firi
Iarna-i o monedă calpă, azvârlită-n amintiri;
Despre berze, rândunele despre ce vreți să vă cânt?
Raiul printre noi coboară când e verde pe Pământ.
Râde soarele în barbă, găsind brume-n zori de zi
Doar c-o singură privire, dintr-o dat', le va topi!
Uriaș talger de aur, de sub culmi când se ridică,
Palid, speriat de moarte, frigul tremură de frică.
Muguri, vesel, liliacul, să-și deschidă-i pregătit -
Și când va-nflori, e vremea, să fiu iar îndrăgostit.
Verdele trezește-n mine și-n oricine - dulce dor
Și-nfloresc iubiri, năprasnic, cu învăpăiat fior.
În amiază, din albastrul mării cerului înalt,
Soarele-și veghează servii - rege generos, galant.
Veșnic gureșele vrăbii, chicotesc sub raza sa,
Visând clipa, mult dorită, când în praf se vor scălda.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabula broaștelor ce orăcăie polen
Trei broscuțe pricăjite
În trei scorburi de tei cuibărite
Primiră citație cu mare aclamație
De la țapul cu corn demn
Și cu nasul său de lemn
Că sunt date în judecată
Fiindcă orăcăie polen
Și-l fac să-mi strănute
Să-si deranjeze neîncetat
Barba cu status pieptănat
Cu principiu de dreptate înalt
De nu-i stă nimeni in față
Când in coarne îl înhață
Ce nu-i merge cu o broscuță
Ascunsă in scorbură de tei
Și râzându-i cu zâmbet de tei
Și asa că hotărî să le deie in judecată
La curtea de măgar prezidată
Cu o rătuscă moțată isteață
De broscuțe aleasă
[...] Citește tot
fabulă de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către cel ce așteaptă, păcatul moștenit, iubirea
Diseară așteaptă-mă!
E tot ce mi-am dorit...
Căci o să vin cu flori și șampanie...
Mă voi aduce și pe mine.
Vom fi doar noi.
Dar dacă nu ești de acord, să mă suni.
Anunță-mă negreșit!
Voi trimite doar gândul să te însoțească.
Aștept să-mi scrii...
Și de vei vrea, doar pregătește-te pe tine!
Nu vreau să te rujezi, sau să pomadezi exagerat fața
Căci nu vreau să ieșim undeva.
Nu in seara asta!
În seara asta eu te vreau așa cum ești,
Așa cum noi ne-am cunoscut odată
Nu vreau să mături casa, nici să pregătești mâncăruri.....
Căci eu, în astă seară mă voi hrăni cu tine noaptea toată.
Dar hai să nu fiu rău
Și să-ți dau voie și ție să faci ceva ce-ți place.
Mă poți privi cum te sărut și te desmierd,
[...] Citește tot
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!