Poezii despre gala, pagina 3
Înfățișare
Pudrează râul tragic în oglindă,
Cu de-amăruntul, cristalin, de bal;
Săltate-n coc, volutele să prindă
Perucii de argint un encefal.
La balul liniștit, de mare gală,
De vrei să placi frumosului tău Domn:
Treaz, poleiește-ți masca facială
Și dinții înverziți de duh de somn;
Luminile odăilor le stinge!
Să-nceapă marea pară de opal,
Când înghețat, din iarna care ninge
În creștet, ca-ntr-un parc, pe encefal.
- Fii Domnului statură luminoasă,
Cu gândul sprinten fulger viitor!
Să-ți fie brațul spadă bătăioasă
Și ochiul: disc lunar lunecător.
poezie celebră de Ion Barbu din Uvedenrode
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scenariu nocturn
bântui în noapte ca Fata Morgana
pe firul Ariadnei să ies din labirint
spun o rugăciune și sărut icoana
Maicii Dumnezeie - lumină pe pământ.
aș vrea să evadez din plictiseală
minuni să se întâmple și în viața mea
să-mi îmbrac poezia în haine de gală
să curm din temelie bătrânețea grea.
minunea glasului de rază mă trezește
să las zorii să-mi pătrundă în sânge
cu bucuria că soarele iar asfinteste
și întunericul din mine se va stinge.
să fiu precum un prunc la sânul vieții
din stele de safir să fac colecții.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înfățișare
Pudrează râul tragic în oglindă,
Cu de-amănuntul, cristalin, de bal;
Săltate-n coc, volutele să prindă
Perucii de argint - un encefal.
La balul liniștit, de mare gală,
De vrei să placi frumosului tău Domn:
Treaz, poleiește-ți masca facială
Și dinții înverziți de duh de somn;
Luminile odăilor le stinge!
Să-nceapă marea pară de opal,
Când înghețat, din iarna care ninge
În creștet, ca-ntr-un parc, pe encefal.
- Fii Domnului statură luminoasă,
Cu gândul - sprinten fulger viitor!
Să-ți fie brațul spadă bătăioasă
Și ochiul: disc lunar lunecător.
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
destine corupte, pierdute, ratate,
în marasmul cotidian
lumini absente în ilogice lumi
arborăm zilnic steagul renunțării
decăderi lumești, mai mult grotești
nebuni ce privesc fix la propria frumusețe
căutăm zilnic, aiurea, la întâmplare, ținte deșarte
trăim într-o neglijabilă absență
țipete, tânguiri chinuitoare.
semne de întrebare puse unde nu trebuie
undeva, tot mai departe de lucruri firești
umilința, credința, iubirea
o lume nebună îmbrăcată în haine de gală
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum a ars vestitul castel Nevermore
(lui Edgar Allan Poe)
Când s-au aprins luminile, nimeni n-a observat.
«E-ngrozitor cât de bine văd», grăi bătrâna mătușă.
Printre tacâmuri și strămoși, singur necontaminat
Valetul orb paralizase lângă ușă.
În becuri se mistuia o gală amenințătoare
Oaspeții au invocat iute un pretext și-au fugit.
Au rămas în cuier patru bastoane, o pălărie tare
Și un câine cenușiu care nu se știe de unde a venit.
Revelația se picta pe pereți și lucea ca mercurul
O inimă electrică duduia sub pardosea
Bătrâna mătușă sfâșiase-n cădere velurul.
poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (Editura Forum, 1947
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fereastră
Din fereastra ta ovală
Ce frumoasă îmi zâmbești!
Ești lumină-n strai de gală
Când în suflet îmi privești,
Caldă rază de iubire,
Dezlegarea mea la dor;
Gândul meu deja ți-e mire
Când din slavă te cobor.
Ai ieșit misterioasă
În răscrucea mea de drum
Care nu mai duce-acasă
Ci la soarta lui "acum".
În fereastra ta ovală
O crăiasă parcă ești;
Amintiri îmi dau năvală
De prin cartea cu povești.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vivisectând cuvântul
litere se-adună la horă pe fila albă
condeiul se adapă cu picuri de cerneală
emoții motivate de fericirea dalbă
cuvântul se-nveșmântă în haină de gală.
din iubiri mirene se naște un poem
în cristelnița luminii se botează
dulcele grai lansează un fonem
mirările de noapte scânteiază.
vivisectând cuvântul curge sânge
se adună tristețea în sufletul meu
sunt deseori o literă ce plânge
după un ideal cu bunul Dumnezeu.
lumina ce pătrunde mă constrânge
să aflu de la ea cine sunt eu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Martorul unei iubiri
În orașu-n care teii, scutură floarea de dor
Pictând umerii femeii cu dureri din seva lor,
Totul pare o răscoală de miresmă și culoare
Unde rochia de gală e brodată-n fir de soare.
Sentimente adormite se trezesc din nou la viață
Inimi ce au fost rănite se îmbracă în speranță
Înfloresc în taină gânduri cu stamine din iubiri
Iar tristețile tăcute se prefac în amintiri.
El și ea, îmbrățișați, rătăciți prin munți de flori,
Jurăminte-și fac pe veci, prinși în vrajă și fiori,
Iar bătrânul tei zâmbește văzând inocența lor
Le dă binecuvântarea, leagănând floarea cu dor!
poezie de Angelina Nădejde (15 iunie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Diadema inimii
iubirea dăinuie între cer și pământ
poartă pe tâmple o cunună regală
între unu și doi e magic jurământ
crini o îmbracă în straie de gală.
în clepsidre se scurg săruturi suave
cuvinte s-mpletesc cu lumina stelară
în iubire nu sunt granițe și enclave
circulă pretutindeni cu ritmuri de chitară.
iubirea este panaceu universal
vindecă inima de palpitații grave
dizolvă amarul din aer provensal
este minunea timpului ce stinge lave.
dulce povară și totuși ce grea
sensibilizează cerul cu sangvină stea.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și mă regăsesc sevă...
îngenunchez în privirea ta, codrule,
n-am fost la gala sufletului tău,
eram de veghe într-un vis
la un dor distanță de tine.
mi-au povestit stelele
că-n fiecare foșnet se deschide o fereastră
și-un început,
că-n ochiul tău porți dorința
aceluiași răsărit
înfășurat în culoarea cerului.
taina ta hrănește adâncurile
și multe poteci sculptate în liniște,
ruguri de gând străjuiesc
în zborul păsărilor venite să-ți cânte
trilul cu care au învins singurătatea.
...............
îngenunchez în rădăcinile tale, codrule,
și mă regăsesc sevă...
poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Gina Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!