Toate rezultatele despre doina, pagina 3
M-am regăsit
m-am regăsit într-un final
aceeași doină din caval
ce-a coborât demult din munți
cu pașii umezi și desculți.
m-am regăsit în fir de iarbă
în ochii tăi ce stau să cadă
pe trupul meu incins de vară
scăldat în râul de la moară
m-am regăsit intr-un târziu
în bobul spicului de grâu
în macii înfloriți in luncă
și-n raza soarelui ce urcă
tot mai aprinsă spre zenit
și-apoi coboară-n asfințit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la Acrostihul marca Dumitru Bădiță - Doina Maria Constantin către Dumitru Bădiță
În labirint de gânduri m-am pierdut
Unde e poarta către absolut?
Prinde-mi mâna cu tine mă poartă
Atingerea-i sămânță de artă...
În cerc noi doi să intrăm involut.
Să rămânem aici în spirală
să zidim o albă catedrală
Îngenuncheati si-mbrățișați de dor
Să te alint cu ochii-mi de cocor...
Clipa sa ne fie-agoniseala.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doină de dor
Tu îmi cânți uneori,
Cu o voce aparte,
Stranii doine prin flori,
Dorul tău să îl poarte.
Și te simt uneori,
Ca pe-o ciută speriată,
Ca un lup deseori,
Pe la stâni fără vatră.
Dând târcoale hoțești,
La izvor cu băiere,
În ghețarii lumești,
Să schimbi fierea în miere.
Și din tot ce mi-e drag,
Și din tot ce mă frânge,
Numai tu-mi stai pe prag,
Numai tu știi a plânge.
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Cânta la Stupca o vioară"
"Cânta la Stupca o vioară"
Și lumii spus i-a fost apoi
Că doina noastră-i lăcrămioară
Nemuritoare pentru noi!
Ea asculta plângând, pădurea
Din dealurile înverzite
Strângându-le în doină, toate;
Minuni de Domnul hărăzite!
Balada e din neam viteaz,
Ce-i trăitor printre ponoare,
Cu suflet mândru, pururi treaz
Și-i cel mai brav dintre popoare!
Și marea plânse dorul ei
Și adăstă lângă vioară,
Iar cântecul ne-a fost temei
Când am cântat-o-ntâia oară!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neatenția are și ea Magia ei.
aforism de Doina Postolachi din Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă inimă e sufletul.
Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranțele se regenerează. Timpul, nu.
aforism de Doina Postolachi din Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Gleznele mele dor ca două tâmple.
Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastorală
muntele răsună în doină de bucium
vântul vesel adie în florile de colț
azi sunt optimistă și renunț la zbucium
îmi agăț tristețea într-un verde bolț.
carele cu fân coboară la vale
bucurii de viață se cosesc cu trudă
peste tot iubirea îmi iese în cale
liniștea o toarnă ploaia paparudă.
turme de mioare în Carpați abundă
prin magie iarba se transformă-n lapte
roiuri roiuri fluturi în poiene zburdă
maci bujori narcise îi cheamă cu șoapte.
pe pășuni de doină vise păstoresc
glia mea sublimă cu vers te cinstesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cuvânt scris, un destin pecetluit.
Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!