Toate rezultatele despre despica, pagina 3
Dansând
nimic nu rezistă
acestui val visător
ce mistuie marea
în dansuri de foc
și o despică
spre noi începuturi
ca un câine pribeag
rămâne nisipul
mângâiat de vânt
suflet rătăcind
în bezna umilă
a singurătății
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oprește-aici, creștine, acum citirea și ce-ai gustat în sinea ta despică, de vrei ca să-ți tihnească mulțumirea. Ți-am dat bucate: singur le dumică de-acum, căci eu sunt prins de truda care mă face scrib și mintea mi-o furnică.
citat celebru din Dante Alighieri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despicat glas
Glasul care descrie un om
Diferit pentru interes
Se despică cu țel ales
In limbă șarpe sus în pom
De gând cu mere venine
Cu cozi de cuie-nfipte
Inimii in fade liane
Cu tristețe ancorate
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor târziu
S-a măritat Lila
Cu domnul Jumară
Ea e ca zambila
El trage să moară
Și-n a nunții noapte
În loc de scântei
El vorbea în șoapte
La urechea ei
Ești izvor de apă
Fulger ce despică
Dar mortul din groapă
Nu se mai ridică
poligramă de Marian Scoreț
Adăugat de Marian Scoreț
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Este atât de târziu
Când plouă peste planetă
Lacrimi de sânge alb
Ne plouă frigul din noi
De parcă ceru-și despică
Sternul la multiplu de doi
Ne plouă aproape decent
În geamul deschis al mansardei...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna...
în asfaltul răcit bine
se aud tocuri.
În pantofi de lac, negrii
flecurile cântă rapsodii
în re-major și re-minor.
Vântul frunza-n foșnet
o adie și părul mi-l despică.
Pământul ca un magnet
atrage covor multicolor de frunze.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De toamnă
E pretutindeni toamnă despletită
E brumă și sunt pomi fără culoare,
Și tu îți pui aceeași întrebare
Și-același dor de viață te despică.
Și mă întrebi de ce sunt iarăși frunze
Pe străzile călcate de boemi,
Eu știu că-aștept rutina unei ierni
Și miezul tău, însângerat, din buze.
poezie de Adrian Abrudan (2011)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piatra de hotar
O piatră de hotar îngălbenită
despică râul care nu știe nimic despre aceasta
ca și cum apa și dragostea ar putea fi despărțite
Bătrânul filozof cu bastonul întors
alege desișul pădurii
pentru nevoia de a defini omul
Câinele său lovit de lacrima meteoritului
arde precum un semn
poezie de Miroslav Bruck, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Senzația asta stranie și chinuitoare de curgere a vidului în nopți singure și nemiloase... Ce teroare tăcută îmbibă întunericul, îmbracă inima și paralizează creierul? Sau parcă se despică în bucăți imensitatea neagră și se prăvălesc stânci de întunecime peste incendiul ascuns al pământului... Fiecare noapte este un univers în doliu, o măreție de ireparabil.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
CVI
Ce-i viața? Să rabzi poate o zi și alta oare?
Odihna, plictiseala, pot ele-ndestula?
Cine-și dorește ochii apostolilor care
Șterși, îl jeleau pe zeul ce valu-l despica?
Ne-ncântă doar speranța, a viselor minciune,
Și dragostea, agilă în inimi pătrunzând;
Fremătător orgoliul sau voluptatea, când
Dă, muzicii asemeni, făgăduinți nebune!
poezie clasică de Anna de Noailles din L'Honneur de souffrir (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!