desigur

Unui cârciumar

Îl ştiu, desigur, toţi beţivii,
El nu şi-a botezat copiii,
Nu-i botezat nici el – hainul,
Dar el în draci "botează" vinul.

pamflet de George Budoi din Elogii vinului şi viei (14 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu este un tip ok

eu nu mi-aş fi băgat în petec cu toţi idioţii
le-aş fi luat liberul arbitru
aş fi pus de-o dictatură
a bunului simţ desigur
ca să vadă ei pe dracu

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recăsătorirea cea mai de ocară

Eşti, desigur, de ocară,
Eşti molâu-ntre molâi,
De te-nsori a doua oară,
Cu soţia ta dintâi.

pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (27 iunie 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea (după un aforism de Victor Hugo)

Că mori, desigur, te mâhneşte,
Pe unii chiar îi îngrozeşte,
Dar mult mai groaznic, mai cumplit
E să constaţi că n-ai trăit.

poezie de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire, după Victor Hugo (26 septembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elefantul

Oamenii se miră, desigur, când le-apare-n minte
Această bestie – şi fac şi-un pic de caragaţă
Când o văd c-o codiţă-n spate şi, vă rog, luaţi aminte,
Cu o asemenea matahală de trup în faţă.

poezie clasică de Hilaire Belloc, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza mea

Zâmbeşte galeş şi mă-mbie:
Hai, leneşule, scoal' şi scrie!
Desigur, nu pot rezista,
Când mă îmbie muza mea.

poezie de George Budoi din Muzele în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (10 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza mea

E veselă azi muza mea,
Desigur, nu-i pot rezista;
Zâmbeşte galeş şi mă-mbie:
Hai, ia condeiul iar şi scrie!

poezie de George Budoi din Muzele în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (10 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul din luna

Privesc o semuire de om în discul lunii,
Un chip bizar ce râde, privind de sus pământul,
Un râs amar şi straniu ce-l au numai nebunii,
Şi morţii, când pe buze li-a-ncremenit cuvântul.

E-un om cu bună seamă, e-un cap de om, - o mască,
Dar după ironia acestei măşti s-ascunde
Cea mai cumplită moarte ce-a fost să-mpărăţească;
Şi totuşi chipul ăsta îl ştiu de nu ştiu unde…

L-am mai văzut desigur demult, dar poate anii
Şi-au zugrăvit sarcasmul pe marea lui durere
Şi tot ce-a ars într-însul s-a stins azi ca vulcanii
Ce râd în discul lunii cu-albastrele cratere.

L-am mai văzut desigur, şi-l ştiu, - dar tu, iubită,
Ce te-ai desprins să judeci cuminţii şi nebunii,
Când stai privind pe geamuri cu faţa liniştită
Cunoşti tu cine-i omul ce râde-n discul lunii?

poezie clasică de Dimitrie Anghel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ehei, trecut-au anii!

Înalt frumos ca bradul
Mămica te-a făcut.
La oaste şi la fete
Eşti tare priceput.

Aşa să fie oare?
Sau e doar amăgire
A ce erai odată?
Măi, măi, aşa să fie?

Ehei, trecut-au anii
Peste al nostru chip,
Dar n-are importanţă
Că eşti frumos... ţi-o zic.

Un rid pe ici pe colo,
E... ce mare scofală
Când minte ţi-e întreagă
Şi gândul tău pofteşte
Şi râzi de bătrâneţe,

[...] Citeşte tot

poezie de Lia Dumitrescu
Adăugat de Lia Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desigur

Nu pot să separ macii
De praful din drum
Nici neghina din grău
Nu pot s-o aleg
Trăiesc într-o lume
A frigului suprem

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!