Poezii despre democratia este, pagina 3
Democrație
Trăiască gloriosul Kratos!
Aleluia, Demos,
Relicvă stearpă-a Bătrânei Atena,
Himeră a faimoasei metropole de altădată.
Un toast pentru Democrație
Un monument al triumfului guvenării discreționare
A câtorva, aleși de popor,
Nici măcar de o zecime a populației,
Democrație care nu-i pentru femei, robi și copii.
Rușine, Atena, pentru farsa făcută,
Rușine pentru maternitatea ta mincinoasă
Care a adus pe lume-o impostoare,
Un avort numit democrație
Căzut pe capul
Unei lumi încrezătoare și naive.
Ești mândră, Atena,
Că impostoarea trăiește încă?
Te bucuri în adâncul inimii tale
[...] Citește tot
poezie de Surafel Wondim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pantofii negri
Cu pantofii negri se merge mai ușor sub pământ,
Unii vor spune că este o glumă proastă,
Dar eu făcut acest experiment, într-o noapte
Am intrat în cimitir cu costum și pantofi negri,
Am coborât într-un cavou și am început plimbarea,
cineva m-a cam beștelit, așa e lumea,
altul a vrut să mă ia la bătaie, poți să dai într-un mort?
La colțul unei alei se discuta despre a treia cale,
Era unul mustăcios, semăna cu Stalin și explica
Molcom cu este cu fericirea poporului,
A apărut Hitler, l-a tras de mânecă,
aveau ceva de pus la punct, să nu audă
bătrânul Winston care deja pufăia nemulțumit,
democrația este ceva inevitabil, zicea,
noroc că morții nu prea simt foamea,
nici case nu cer, cu salariile au răbdare,
de pensie nici nu poate fi vorba,
iar dictatura e bună că adună mulți morți laolaltă,
se poate face un miting, un război, acolo, ca lumea,
nu știu de ce, m-a cam plictisit discuția,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Democrație.ro
Ce fericiți suntem de soartă
c-am prins democrația,
ne-a bătut la poartă
în România
și-am deschis,
fără să fi cunoscut-o;
era ceva demult promis,
ce bieții noștri n-au avut-o...
niște amărâți cinstiți!
Să fi-nvățat și ei mizerii
de fiecare zi, prostiți
de mafioți demni de Siberii,
analfabeți ajunși baroni,
bogați făcuți de-un cincinal
din vechii sifonari demoni...
că n-am tras apa la canal!?
Iar tineri, toți o studenție
nu-n aule,
facultativi, într-o beție
licențiați în staule,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărul și minciuna
(de "Ziua Poeziei")
În bătătura noastră strămoșească
În care lupii poartă piei de oaie,
Iar omul, drept cândva, acum se-ndoaie,
Democrația nu-i decât o mască.
Când bat în piuă apa cea de ploaie,
Aleșii uită-ades să mai roșească
Fiindcă totul lor le cade pleașcă
Iar adevăru-mbracă alte straie.
Noi ne rugăm, smeriți, la cele Sfinte,
Pupăm în racle moaște și icoane,
Sperând din cer a coborî vreun Sfânt
De soarta noastră să-și aducă-aminte
Și, răstihnind minciuna în piroane,
Să-nvie adevărul pe Pământ.
sonet de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Malaxor
poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente
într-un vesnic delirium tremens poetul scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este tot una cu falocrația
damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei
care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați
ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțini buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
și nu își îngăduie unul altuia niciun șah mat
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La capătul puterilor
renunț la nepăsare ca la remușcare
mă alătur iar protestului din stradă
ser ca guvernanții în sfârșit să vadă
că democrația pălește și moare.
răbdarea a juns la capătul puterilor
strigătul sângerează suspendat de o stea
mâhniri dezamăgiri sunt în centrul durerilor
zeii aroganți aruncă în neant dragostea.
ne conduce minciuna haosul ne conduce
liniștea se scurge ca lacrima în barbă
România mamă sângerează pe cruce
lumina carpaților a început să fiarbă.
în aburii speranței undeva la răscruce
viitorul tremură ca un greier în iarbă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Malaxor
poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și pe acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente
într-un veșnic delirium tremens poetul
scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este totuna cu falocrația
damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați
ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțin buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Restaurație
Suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura,
aplaudăm iar statul în stat
și-ntrecem, adesea, măsura.
Suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura...
Suntem liberi, e-adevărat,
dar câtă nostalgie ne-ncearcă,
deși libertatea enorm ne-a costat,
vai, democrația noastră e bearcă.
În sânge ne stă partitura,
suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura...
Suntem liberi, e-adevărat,
dar regretăm dictatura,
de-a pururi, așa ne-a fost dat,
să iubim, Doamne, nomenklatura,
Suntem liberi, e-adevărat,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eseu despre prostie
Uimit și trist văd și constat
natalitatea exponențială a prostiei
la nivel local și mondial,
sub toate formele ei,
de la blazare la violență.
Sărăcia și lipsa educației
o fecundează molipsitor genetic
și prostia sporește cantitativ și calitativ,
cu mâinile pe electronice la modă,
suficientă, arogandă și pretențioasă.
Democrația prostiei victimizează,
ipocrizia o proslăvește pe străzi
cu virtuți alogene blamabile,
cineva profită și câștigă.
Societatea prostiei omenești
eretică, profană, primitivă,
ridică baricade revoluționare
contra dictaturii bunului simț
rămas de la homo sapiens.
Fericită e prostia multă, pură
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuia Libertății plânge
În S. U. A. - țară a fericirii
s-a dezlănțuit furia.
S-a-întrerupt lanțul iubirii.
a derapat democrația.
Statuia Libertății plânge,
Casa Albă s-a întunecat.
Americanii au spus, ajunge!
Prea multă fericire... le-a stricat.
O lume-întreagă n-a -înțeles
cum într-o țară atât de mare,
s-a frânt înaintarea spre progres,
și-încrederea în S. U. A dispare.
Tot ce s-a-întâmplat în State
stârnește-n lume îngrijorare.
De va urma și-n alte state,
democrația-n lume moare.
De libertate, ce să mai vorbim,
se strânge lațul tot mai tare.
De Covid dacă nu murim,
murim de dușmănie mare.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (7 ianuarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!