Toate rezultatele despre cosit, pagina 3
O dragoste de după o lungă așteptare
Miroase-a paie proaspăt secerate
Și-a fân de-abia cosit de prin livezi,
Pe lungi poteci, de flori înmiresmate,
Îți vine să te duci să nu te vezi...
Miroase-a tine, proaspăt secerată,
Iubita mea, e tot ce ți-ai dorit;
Ca-n timpul secerișului, odată,
Cu tine să mă simt un om iubit.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul l-am lovit
cu piatra degeaba mă zbat
nu mi-a răspuns nici iarba
gata de cosit din arbori
țâșnesc două secunde
m-au îmbătrânit și eu îl bat
trece-o clipă când m-am culcat
iubita de gât mă prinde strâns
atârnă de pat o toamnă a plecat
sărutul îl folosim peste mormântul
tuturor ne vine vremea și ne răpesc
zorile lăsate pe petale le despletesc
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună!
Parfumul nopții ne vrăjește,
Miroase a tei și-a fân cosit,
Iar frunzele foșnesc șoptit,
Atunci când vântul le stârnește.
Răsare luna, zâmbitoare,
Și raza ei de-argint curat,
De sus, din cerul înstelat,
Răzbate până-n depărtare.
În grabă, greierii se-adună,
Cu țârâitul lor sonor,
Ca să ne spună "Somn ușor,
Vise plăcute, Noapte bună!"
poezie de Octavian Cocoș (5 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte de toate trebuie să înțelegem că nu există și nu poate exista nici o ispravă, nici un fel de eroism, nimic "măreț". Există numai îndeplinirea și neîdeplinirea datoriei. E ca și cum grăjdarul, curățând grajdurile, plugarul sau cosașul ar vorbi despre ce mare ispravă, ce faptă eroică, măreață au săvârșit ieri curățând grajdurile sau terminând de arat ogorul sau de cosit fâneața.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
A venit Doamna cu coasa. Omul își cosise însă trifoiul cu o zi înainte, spre ghinionul lui. Văzând că lucrarea agricolă fusese deja înfăptuită, Doamna se îndreptă amabilă spre bietul cetățean, care nu avu încotro și trebui să o urmeze, nu înainte însă de a arunca o ultimă privire spre ogorul proaspăt cosit.
Mihail Mataringa (11 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar din vol. "Călăretul orb", 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc în Octombrie
N-a mai rămas nici o speranță,
La radio e anunțat cu insistență,
Acum e ultimul val de căldură
Și-afară se schimbă ultima bordură.
Apare ca un fel de amenințare,
Și mă gândesc ca urmare
Să închid canalul cu dezinformare,
În ultima zi de toamnă cu soare.
Am să te iubesc în Octombrie
În fânul proaspăt cosit,
Și în pofida știrilor care sperie,
Ne vom purta ca doi îndrăgostiți...
Afară e tot o vară târzie,
Și un ultim șantier, fără concluzie...
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
am cosit iarba înaltă
între plâns și sărut
cu dinții ruginiți ai coasei
uitată în beci
am așezat masa
sub vița de vie întinsă
pe trupuri de mesteceni
poarta mi-a fost decalog
ștergarul alb cunună
flutură-n ușa deschisă
între noi se preling anotimpuri
căprioara cu puiul
traversează în grabă
bucata de cer rămasă stingheră
eu te aștept lângă tâmpla promisă
vino cât încă mai plouă cu dor pe pământ
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cunoașterea
Eu mi-am cunoscut iadul...
e o pajiște cu iarba grasă în care în loc să cosești
ești cosit!
Și raiul mi l-am cunoscut
e o pajiște cu iarba stearpă în care cosești
cosești
și strângi o mână de moarte!
Dar încă nu m-am cunoscut!
Încă nu!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!