Poezii despre comedie, pagina 3
Viață
Scrie Viață-a ta poveste
Înșiră anii pe hrisov
Lasă dorul să nareze
Clipele cele frumoase
Și cele mai dureroase
Căci scenariul e o dramă
Îmbinat cu episoade
De acțiune, comedie
Atunci când Viață, nu știai,
Rostul pe care-l ai.
Transpune tot ce a contat
Detalii ce te-au transformat
Lăcrimează dacă vrei
Viață, după anii tăi.
Mai stai un pic să spui povestea
Celor care vor urma
Să nu rămâi tu doar un nume
Cunoscut de nimenea
Chiar de n-ai fost prea măreață
Rămâne ca testament
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Ciuhoreanu
Adăugat de Mihaela Ciuhoreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către Don Quijotte
Cules din mituri, însuți tu un mit,
Biet pelerin cu inima bolnavă
De uriașa visului otravă
În piscul tău cu râvnă m-ai primit.
Sărac și bleg prin holde de pământ,
Contrariu cum canoanele învață,
Doar tu mi-ai fost mireasmă și povață
Sub nu știu care straniu legământ.
În jur, încet, trăgându-mi azi hotar
Eu ignorez pogoanele de spațiu.
Tăcut și dârz adulmec cu nesațiu
Himere cârd, și-al lor mărgăritar.
Surpat ades în vânturi și restriști
Nu m-am sculat un ceas pentru tăgadă,
Ci mi-am purtat tot visul meu grămadă,
Cu ochii veseli, niciodată triști.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Universul literar", an I, nr. 30 (25 iulie 1942)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reproșuri
Te aplaud,
Vezi, ești cel mai bun actor
De comedie neagră.
Te-ai jucat cu sufletul meu.
Și fix pentru o zi m-ai păcălit.
Ești tare viclean, dar nu-ți merge!
Eu am să fiu o actriță și mai bună,
Am să joc totul sau nimic,
Ca la ruletă, iubitule.
Spuneai că te chinuiesc?!
Tu nu vezi c-am albit
De-atâta așteptare?!
Cum te gândești la mine
Dacă nu-mi dai nici un semn?
Ptiu..... era să scot o înjurătură
Și tocmai atunci a sunat telefonul
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te uiți ce-i viața
Când te uiți ce-i viața, pe-a toamnei crude bolți,
Observi că-i un Mordor cu uriașe porți!
Când te uiți ce-i viața, privind cum timpul trece,
Sa știi că viitorul e-al dracului de rece!
Când te uiți ce-i viața, în prag de Anul Nou,
Vezi cum se-nvârte roata, ca la un cazinou!
Când te uiți ce-i viața la un televizor,
O parte-i comedie, iar restul film horror!
Când te uiți ce-i viața-n al soarelui apus,
Tânjești după cei dragi, care demult s-au dus!
Când te uiți ce-i viața, nu fi pesimist,
E câte-un happy-end ce se termină trist!
Când te uiți ce-i viața, privind marea-nspumată,
E valul care nu se va-ntoarce niciodată!
poezie de Alex Dospian, după Mihail Lermontov (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.Florența e liberă
stătea o nălucă fără permis de tre
cere pe ponte vecchio
se ridicase de
asupra orașului eliberat
de familia
medici știa că e infernul
scris de dante printre portocali
sau
măslini - știa de purgatoriu -
decolând pe un pegas sau un ducati
îi prevede moartea lui machiavelli
năluca e cu
prinsă de o spaimă
primește ajutorul lui virgiliu
poetul din divina comedie
e ghidul spiritual
fac checking pe ponte vecchio
poetul e nălucă și năluca e poetul
fac un film documentar
ultimul medici alungat fuge
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
o pisică cu mustăți,
ce visează bunătăți,
unde s-a mai pomenit,
un motan hoțomănit,
să dea iama ziua mare
prin smântână și cuibare,
el e Blondu', ați ghicit,
în afaceri e falit,
Fifi chiar l-a părăsit,
a rugat-o pe Cruela,
să-și împartă mozzarella
cu un biet golan blondin
și de Sfântul Valentin,
să-i găsească-o pisicuță,
delicată și finuță,
cu care să iasă-n lume,
pomenindu-i al său nume,
dar Cruela i-a promis
o vacanță ca de vis,
cu o damă de pisană,
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trist, trist
Contemplu-acest foc. Reprim un căscat iminent.
Ploaia lăcrimează la geam. Vântul plânge.
Alături un pian reia un refren, îl desface și-l strânge.
Viața e tristă și curge-încet, inconsistent.
Cânt pentru Pământ, atomul acestui moment,
Pe ecranul nemărginit al cerului etern care ne respinge,
Pentru acei puțini care ne-îndură privirile nătânge
Și pentru Tot ce ne-a fost interzis permanent.
Pentru toți cei asemeni nouă! Mereu aceeași comedie,
Vicii, suferințe, maladii, melancolie
Veniți, e vremea să ne desfacem în aprinse păpădii de aur.
Suntem efemeri. Un Univers își revendică-n noi substanța.
Totul să se repetă,-aceleași păsări cuibărind pe-același plaur.
Cât de singuri suntem! Cât de tristă-i viața!
poezie de Jules Laforgue, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet in nori
Vindeai speranțe la apus,
În păr aveai doar ghiocei,
Furam doar flori,
Dar ți-am adus
Tot ce-ai vânat,
Noaptea de ieri,
A fost cu teamă și surâs.
Am căutat același loc
Plini de speranță și noroc,
Mai dă-l în viața mea de joc!
Ești prea tăcută și senină,
Nu-mi place să-ți găsesc o vină...
Emoțiile curg din piept,
Tu vrei să fugi,
Eu te aștept,
Același loc uitat și drept.
Nevoile-s la tomberon
Ascult doar piese cu trombon,
Nu vreau pastile,
Vreau să dorm
[...] Citește tot
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Che fece...il gran rifiuto *
Vine pentru unii oameni o zi
când trebuie să pronunțe marele Da
sau marele Nu. Cel care-l are pe Da
deja în sufletul lui, rostindu-l,
merge onorat de toți și sigur pe el pe drumul drept.
Cel care refuză, nu se căiește. Întrebat iarăși,
El va spune în continuare nu.
Deși acel nu exact acel nu
îl va trage în jos întreaga lui viață.
* Titlul este o trimitere la Divina Comedie / Infernul lui Dante Aligheri, mai exact la al LX lea vers din al III-lea cânt: " Che fece per viltade il gran rifiuto " " Care a făcut, din lașitate, marele refuz" vers prin care Dante îl condamnă, pare-se, pe papa Celestino al V-lea, cel care, ales papă, "din lașitate" a refuzat pe 13 August 1294 tiara și scaunul pontifical.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Negustorul de vorbe
Atunci când îți declar că te iubesc
Ai crede că încerc să născocesc
Când eu îți spun că-mi este dor
Nu sunt vorbe spuse de un negustor
În lipsa ta sunt disperat al sorții
Dacă aș ști că nu mă mai iubești
Fără să poți să mai clipești
Eu m-aș lăsa în grija morții
Nu sunt actor de comedie
De multe ori trăiesc o tragedie
Sunt doar un muritor de rând
Te am perpetuu în inimă și-n gând
Am tot pictat in viața asta
Natura asta verde-albastră
Dar niciodată n-am pictat
În tente calde, iubirea noastră
[...] Citește tot
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!