Toate rezultatele despre coafura, pagina 3
Passepartout nu era una dintre acele secături țanțoșe, cu nasul în vânt, cu privirea încrezută. Nu, Passepartout era un flăcău de treabă, cu înfățișarea cuviincioasă, blând, serviabil. Avea ochii albaștri, chipul vioi, pieptul lat, o musculatură vânjoasă și o forță herculeană pe care exercițiile din tinerețe i-o dezvoltase enorm. Păru-i brun era oarecum în dezordine. Dacă sculptorii din antichitate cunoșteau optsprezece feluri de a aranja coafura Minervei, Passepartout nu știa decât una: da de trei ori cu degetele prin păr și era gata.
Jules Verne în Ocolul Pământului în 80 de zile
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uhăi, bade... (pe marginea interviului de la TV)
Uhăi bade Lavinuța
Ce frumos dă cu mânuță
Și-o invită-n premieră
Pe Dăncilă care speră...
Să nu-i strice coafura
Uhăi bade-i dă cu gura
Lavinuța e isteață
Are mintea-n colțuri, creață...
N-o atinge nici cu-o floare
Pe Dăncilă la strâmtoare
Uhăi bade, Lavinuța
O ajută cu lăbuța...
Ce-o mai perie pe-aleasă
La TV, la Ea acasă
Lavinuța impostura
Uhăi bade-i dă cu gura!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre Viorica Dăncilă
Povestea noastră
aparent fără nicio legătură cu scenariul biblic
această derizorie contorsiune de destine
unul împotriva celuilalt ca și cum
reciproc ne-am fi privat de locul binemeritat
în fantomaticul paradis
același imbold preistoric ne îndeamnă
fiecare pe sine să se salveze
înainte ca celălalt să o facă!
uităm infinit cât de înjumătățiți
cât de bolnavi suntem!
să fie vis?!... aproape-realitate?!
eu în rochie retro și coafură asortată
în privirile unui public cenzurându-și aplauzele... poate înjurăturile
... pășesc... pășesc într-un viitor niciodată de tine anticipat
de undeva din afară încerc să spun lucrurilor pe nume
chiar dacă tu... chiar dacă...
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Aștept un semn, astept iarba sa crească
Dar ploua infernal in suflet si mi-e dor
Mi-e dor de mine si de soarele din mine
O energie ce mi-a fost lumina.
Am intalnit iubirea si am sperat
Ca acea frumoasa clipa se va continua
Ploua si ploua abisal
Eu plec... Timpul a păstrat amintirea
Eu plec cu senzatiile si percepțiile mele intr-un alt episod din viata
Frumos imi voi rearanja coafura
Noul Look spune ca sunt libera si-n suflet am uitat sa plâng.
Din suferința aceea va fi un solemn sentiment pus pe hartie
Fie ca-ntreaga omenire sa spuna ce simte si sa se elibereze.
Poeme scurse din albul iubirii,
Ce-n singurătate vor dăinui.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Instantaneu de întâlnire
... în blugi raiați și cu ciocate
cu vârf metalic și carâmbi,
bluzon în "cowboy", scris pe spate
și, nasturi de metal în bumbi,
c-o fină, ca din praf, brățară,
de-aur la încheietura dreaptă
și un ceas, cu mecanism pe afară,
la mâna stângă... stă și așteaptă
cu ochii duși, doar uvertură,
pe chip în colț în bejul ten,
sub scurtul păr cu coafură
în periuță, în gold șaten,
fără să miște, aproape static,
doar un mic tic de maxilar,
probabil de la gumă, apatic
își trage lent, cu calm, fermoar...
când un surâs pe colț de buză
îi dă un aer șic de bine
și, apare, ca din vânt, o muză...
longin fuior, pe tocuri fine...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
...gundeaev și Hristos
La ortodocși Evangelia se tălmăceștee,
Și se răstălmăcește Noul Testament.
Și însăși patriarhul ne explică părintește:
Hristos era și Fiul Domnului și snob concomitent.
Iubea să stea la masă în restaurante,
Bucate comandând, dumnezeiești.
Și vinuri vechi iubea, apetisante.
Și prin pustiu călătorea în Mercedes.
Iar coafura și-o îmbălsăma cu-așa uleiuri
La care nici un dandy n-a visat.
Și cocaină pură mirosea, nu cleiuri
Ca mulți din țara asta de rahat...
Și niciodată n-a ieșit Hristos în zdrențe,
Șă-l creadă lumea cerșetor sau boschetar.
Astept vlădica să-mi aducă argumente
Că se iubea cu Magdalena în altar...
[...] Citește tot
pamflet de Iurie Osoianu (3 aprilie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă infernal în suflet
Nu știu daca merită să sufăr atât în viața asta,
Dar pentru poezie merită să sufăr.,
Așteptat un semn, aștept iarba să crească
Dar plouă infernal în suflet și mi-e dor
Mi-e dor de mine și de soarele din mine
O energie ce mi-a fost lumină.
Am întâlnit iubirea și am sperat
Că acea frumoasă clipă se va continua
Plouă și plouă abisal. Eu plec...
Timpul a păstrat amintirea
Eu plec cu senzațiile și percepțiile mele
Într-un alt episod din viață
Frumos îmi voi rearanja coafura
Noul look spune că sunt liberă și-n suflet am uitat să plâng.
Din suferința aceea va fi un solemn sentiment pus pe hârtie
Fie ca-ntreaga omenire să spună ce simte și să se elibereze.
Poeme scurse din albul iubirii,
Ce-n singurătate vor dăinui.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire sacră
Eu am ca partener un plop căci e statornic
Când vântul îl rotește, îl clatină, îl fură
De frunze-n toamne reci ce poartă coafură
Din ruginiu și galben... și nici nu mi-e datornic.
M-am cuibărit alături, lângă tulpina sa,
Să ascultăm prin foșnet cum murmură de dor
Și codrul, și luceferi, și sferele ce mor,
Să-i spun povești cântate din tinerețea mea.
M-ascultă, îmi zâmbește prin fremătări, duios,
Când luna e mânjită de norii plini de sur,
Mă învelește-n noapte cu frunze din obscur,
Și grijuliu îmi pune trei straturi, credincios.
E o iubire sacră, și nimeni între noi
Nu va putea să intre cu râuri de venin,
Și mi-a adus inelul, un cerc dintr-un pelin,
Și m-a cerut de soață prin vers de pițigoi.
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o după amiază
femeia din fața mea privește
gulerul cămășii mele
albastre
precum culoarea orelor
în care îmi pierd timpul așteptând
să se întâmple ceva
nu știu ce, cu siguranță ceva ieșit din obișnuința unei după amiezii tihnite
în care-mi beau cafeaua pe terasa hotelului fiind privit de o femeie frumoasă
mă întreabă
cât este ceasul?
nu-i înțeleg graba,
pe frunte îi tremură un gând,
întârzii să-i răspund,
îi privesc buzele subțiri cu care soarbe din paharul cu picior,
își petrece degetele lungi în jurul țigării,
o văd deja trădând în brațele altui bărbat
într-un autoturism spațios,
acesta își petrece brațele în jurul taliei sale
luând trofeul oferit la pieptul său
ca pe o proaspătă jucărie de plus ce-i acceptă parfumul și sărutul
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cad frunzele, a venit toamna
Cad frunzele plutind ca niște pene
adiate ușor de pulsul aerului
mai rece de toamnă.
Și noi cu ele vom cădea
dar, oare, cine știe când?
Uitându-mă pe geamul aburit
de gândurile ce-mi rătăcesc aiurea,
văd alergând din calea ploilor
o doamnă.
Îmbrobodită pe cap cu o pungă,
să o ferească de stropii
amenințători și reci, hotărâți să-i
strice coafura.
Nu i-am observat nici fața,
nici gura.
Parcă-i cunoșteam
de undeva făptura.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!