Poezii despre arde, pagina 3
Ajunul ....
pornii în zare cu colindul
să-nfrunt crăciunul
de vreme rânduit cu rândul
că sunt ajunul
și bat la ușă orișicărui
cu vise pline
să știe toți că leru-i lerui
și vreme vine
să simtă toți că leru-i lerui
și cald și rece
și curge-n suflet fiecărui
că vreme trece
că leru-i ler și numai gândul
mai rupe coarde
și arde zarea și colindul
cu zarea arde...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Vasili
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când arde dorul...
Când arde dorul poți să spui,
Cât ți-e de greu? Aștepți,
Dar n-ai cui spune, nimănui
Nu-i pasă. Nu-i pasă tot repeți.
Timpul trece foarte greu.
Te uiți la poza din album,
Întrebi, de ce doar eu,
Mai iubesc? Nu sunt nebun?
Cu toate astea, încă speri,
Să fie totul foarte bine,
Că ființa care o preferi,
Va fi vreodată lângă tine.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
O, cred în fericire, cred!
Mai arde soarele, mai arde
Ceaslovele-nserării calde
Bunăvestiri spre noi reped.
O, cred în fericire, cred!
O, cântă, Rusie,-n zenit,
Tu vânt, răsună-n stepa goală!
Cel ce tristețea pastoirală
Ți-o simte este fericit.
O, cântă, Rusie,-n zenit.
Îmi place râul sunător,
Pe valuri steaua lucitoare.
Blagoslovită-ndurare,
Popor binecuvântător.
Îmi place râul sunător.
poezie celebră de Serghei Esenin din Serghei Esenin.Omul și Poetul (1998), traducere de Emil Iordache
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe rugul poeziei
în rugul nesfârșit al unui vers
arde mâhnirea arde framântarea
să fiu și eu lumina acestui univers
îmi aduc în suflet depărtarea.
din rana mea de doruri și iluzii
curg stropi de mirări franjurate
te atrag bucurie cu ferme concluzii
în vasul meu de lut cu flori pictate.
în temnița de foc a amintirii
am închis chipul iubirilor mele
îi fur timpului secunda mântuirii
și busola îndreptată către stele.
vreau viața mea să fie simfonie
izvorul ce absoarbe solară armonie
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un dor fără sațiu
De un dor fără sațiu-s învins
și nu știu ce sete mă arde.
Parcă mereu din adânc,
un ochi răpitor de Himeră
ar vrea să mă prade.
Și pururi n-am pace,
nici al stelei vrăjit du-te-vino în spații,
izvoare sub lună, ori dornica ciută,
nimic nu mă stinge, nimic nu mă alină
și parcă-aș visa o planetă pierdută.
E atâta nepace în sufletul meu,
bătut de alean și de umbre cuprins...
Un dor fără sațiu m-a-nvins,
Și nu știu ce sete mă arde mereu.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amoru-i foc ce arde nezărit
Amoru-i foc ce arde nezărit;
E rană care doare fără știre;
E-o mulțumire în nemulțumire;
E, fără de durere, chin cumplit;
E-a nu dori obiectul mult dorit;
E-a merge singur cuc prin omenire;
E-n veci nemulțumire-n mulțumire;
E dor de-a izbuti să fii jertfit;
E-a te preda cu mâinile legate;
E-a te robi fiind învingător,
E-a fi loial cu cine ne omoară.
Cum însă poate face să apară
În inimi omenești frățietate,
Când mult se contrazice chiar Amor?
sonet de Luis de Camoes din Sonete (1595), traducere de Henri R. Radian
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și textele în Psihopat
E noapte... și ce dacă?
Ar fi un lucru nou
Să tai întunericul
Cu lama încinsă-n foc
Stropită cu sânge de om...
Ce dacă? Aș sluji iar lor
Să fiu în rândul hoardelor
Aș trăi... aș lupta pentru ei
Împotriva acelor zei
Ce m-au lăsat fără destin.
Aș arde pe veci în foc?
Nu aș arde, aș dansa cu ei
Un dans ca în ploaie
O ploaie de toamnă rece
Aș avea... puteri de arhanghel.
Voi fi scris în cărți... nu cred
Nu în cărți pământești trecătoare
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
E iarnă, iubito!
E iarnă, iubito!
E iarnă, iubito, prin mine
Va ninge cu fulgii de fier,
Va bate și vântul când vine
Te strig din zăpezi, efemer....
E târziu, a nins peste tot,
Orașul pustiu e și frânt,
Gerul își dă în clocot
Și-și face în mine avânt...
Te zăresc albă ca zarea...
Hibernală în gânduri și iar,
Pașii tăi aud departarea
Și vin către mine, dispar...
E noapte și ninge și ninge
Prin mine, prin tine-amândoi
Stingem lumina ce plânge
[...] Citește tot
poezie de Sergiu Boian (noiembrie 2013)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plai de rugă
Pe un umăr gol
Pe o dalbă coapsă
Pe un izvor de buze
Pe o buclă lină
Se aude o rugă
Bate toaca pieptului neîncetat
Arde lumânări de sânge
Acatiste de iubire
Zbuciumă tâmplele
Fierbe venele
Arde in foc de dor
Suspină singură
Nu vorbește
Doar cântă
La naiul buzelor
Pe un plai de rugă
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mă arde poezia la picioare
se cere a-mi intra în gleznă
e-același fagure cum sărutare
ce-mi risipea ieri-ul din beznă
a iulie stau teii drepți se strânge
în iris vară dă pe-afară
soarele în mine se împinge
simt că mă ninge tu a flori de primăvară
mă arde poezia la picioare
aripile îi sunt demult
prin val de puls însângerare
tic tac în ochiul meu cărunt
nu-i vinovat de mine cerul sus
eu praf atins de fără vină
eroare-ntre pilaștri de lumină pus
alb pe cămașa lui Isus!
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!