antrenor+de+fotbal

Un fel de reprimare. Ploaia

privesc cum plouă peste Criş
şi nu înţeleg mai nimic
la buletinul meteo
se anunţă ploi cod galben
dincolo dealul copiii joacă fotbal
privirea mă duce într-acolo
aud zgomote râsete şi
încă e soare

cei mai frumoşi ani sunt acolo
sub dealul deschis ca o umbrelă

irezistibil plouă

închid fereastra şi mă retrag
în întunericul dintre pereţi
şi poate mai înspre seară
o să cobor în mine
să mă privesc

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ronţăirea

aşa i se pare unui cornet: că
vârful său ar fi prea încet
că ruptă e-n muta pliere, dedicată, cu şpiţ
sămânţa de dovleac fărâmată
în dinţi de insecte corecte (?!) iar meciul
de fotbal din cartierul cu gazon onorific
în dungi
(reeditare locală a unei finale cândva mondiale)
nu poate începe la ora fixată
nu în condiţii
de ronţăire flegmatică dinspre oamenii noştri
(adică semenii care astăzi ne seamănă)
cu picioarele înainte călcând
aplaudând cu
ochii în pungi sau în plase
victorii pierdute
demult

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucureşti

Mi-e dor nespus de oraşul meu,
Imperfect cum a vrut Dumnezeu
Râsete-n noapte, triste poveşti,
Mi-e dor de tine, drag Bucureşti!

De terasele pline, parcuri şi alei,
Unde-s maşini tunate si derbedei
De Dorobanţi şi de Centrul Vechi
Muzica ce sună plăcut în urechi.

De mall-uri şi bulevardele largi,
Unde, pe şest, o marijuana tragi,
Şi prea uşor cheltui 200 de RON
Pe curvele triste-n ciorapi de nylon.

Terenul de fotbal şi sala de forţă
Sufletul mi-este aprins ca o torţă
După tot felul de chestii lumeşti,
Mi-e dor de tine, drag Bucureşti!

poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem pentru Nicolae Dobrin

În Trivalea cu dragoste şi pruni peste care umblă închipuit râul Doamnei,
Mirosind a lemn de caleaşcă voievodală,
Am văzut astă toamnă, toamnă românească născută la Rucăr sau la Dragoslavele
O fată desenând o inimă străpunsă de o săgeată lângă numele lui Dobrin
Înscris cu briceagul în scoarţa unui plop
Dobrin a învăţat să cucerească gloria pe maidan
Intrarea lui pe teren produce ameţeală în tribune
În clipa în care îl vedem lângă minge, înfometat de joc, ne cresc trandafiri în palme
El e toreadorul răsfăţat de soartă şi de noroc,
Iar noi suntem dragostea lui plătită cu sânge de taur
Oricare antrenor nu-şi poate dori alt om în linia de atac
Dobrin cunoaşte pedala care declanşează furia,
Dobrin, printre altele, admiră publicul
El face parte din acea categorie de artişti uriaşi şi totodată cabotini
Care şi-ar deschide venele dacă ar putea după moarte
Ca să revină pentru două minute şi să guste din efectul produs în mulţime de gestul său

poezie celebră de Fănuş Neagu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perechea de tenişi albi

retrăiesc amintiri...
eu încălţat cu aceiaşi tenişi albi
chinezeşti
cu care puteam juca fotbal oricât
fără să se dezlipească
zâmbetul bunicii
acelaşi mereu şi când marcam
şi când primeam gol
iarba verde pe care stăteam tolănit
adulmecându-i mirosul de lut
cerul senin tulburat uneori de un nor alb
care se topea în imensitatea albastră
ca un fulg de zăpadă
mama care-mi mângâia
creştetul capului până mă trezeam
ca să-mi dau seama
că mâna mea căuta - în întunericul nopţii
perechea de tenişi albi
chinezeşti...

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sportivii

Credeam că-i o persoană din aceeaşi categorie cu mine
Şi-am rămas aproape şocată
Când am descoperit că noua mea prietenă,
A fost, odinioară,
Campioana juniorilor din comitat la tenis.

Cum s-a putut întâmpla aşa ceva?
Prin ce accident am devenit
Prietenă cu o campioană?
Cum a fost posibil ca o campioană la tenis
Să fie prietena mea?

Nu era proastă. Citea cărţi.
N-a fost niciodată grosolană cu mine
Pentru că nu aveam aptitudini sportive.
Am decis să trec cu vederea
Trecutul ei nefericit.

Sportivii pot fi ok –
Mai târziu, am întâlnit poeţi

[...] Citeşte tot

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robotesc nervos

în faţa ecranului şi meciul stă
să-nceapă măreţ la un fluier
se termină cu lacrimi tot la un fluier
ţin ochii larg deschişi
la prezentarea jucătorilor cu zâmbetele
zglobii sub bliţurile fotografilor
gazonul e verde şi cheamă la joc
privesc atent cu berea la gură
în cutia transpirată rămâne
până la plonjonul portarului
gazdele primitoare fluieră o echipă
aşez cutia pe măsuţă şi-mi spun: ce
bine e când te uiţi la fotbal
şi afară e noapte şi e iarnă
spectatorii fluieră sau cântă

transpir de la emoţiile finalului
de meci tensionat cu multe cartonaşe
galbene fără cârnaţi şi mici
înghit în sec antrenat mai bine decât

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi vine să fiu din nou copilul
care am fost şi care încă mai sunt
să sparg geamurile vecinilor de la parter
cu mingea de fotbal sau cu o piatră
aruncată cu dibăcia din copilărie
vreau să-i bat pe duşmani
îmi doresc să redevin băieţelul
bătăuş şi fermecător şi să sărut fetele
să colecţionez timbre şi cărţi
să-mi visez în fiecare seară colegele
vreau să fiu din nou copilul ăla
care am fost şi care încă mai sunt
să plimb fetele pe bicicleta pegas
zburând până la stele
îmi doresc să fiu criticat
pentru nerealizarea planului
la sticle, borcane şi fier vechi
în faţa detaşamentului de pionieri
să-i scriu bileţele de iubire comandantei de detaşament
să-i spun că o iubesc mai mult pe ea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frigiderul

stăpânea fiinţa lui începând
din colţul buzelor rânjite
până în adâncul fiinţei lui
dormea îmbrăţişându-l strâns
schimbau vorbe despre frumuseţile
care erau frumos aranjate
în rafturile care străluceau
era frigiderul visurilor sale

striga în visul lui la televizor
s-o lase mai uşor cu meciurile de fotbal
i-a aruncat în ecran pliante
cu frigere pline cu bucurii
a promis că-i ridică o statuie
într-un oraş cu azur luminos
o să-i pună la uşă maşină
cu girofar şi sirenă

s-a fălit şi-n faţa dulapului
cu haine roase de timp

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct... e

E un nimic, sau e-o planetă,
O sferă, sau un vârf de ac.
E-o ţintă-n tras cu arbaletă,
Sau e-un sfârşit... venit de hac.

E pus, când vrei să ai respect,
Un loc pe hartă, o insistenţă.
Repară ades ce e defect...
E-un semn de plăcută prezenţă.

Pe-obraz, un şarm poate să dea,
Ori melanom, e la plecare.
E-un crez pe cer, de-a fi o stea...
El, aripând suflet să zboare.

Mai multe-n zar sunt un noroc
Şi-n fotbal, maximum sunt trei.
E un răspuns pentru deloc,
Sau un sfârşit când vrei să închei.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!