Poezii despre ajuta, pagina 3
Doamne ajută
E plin de flori și de culoare pe câmpuri și în lumea toată,
Dar tu nu vezi decât un gri și puțin verde, câteodată.
Eu ce să-ți fac? Tu ai ales să îl iubești pe el. Îți place.
Ți-a spus de-atâtea ori să pleci, să-ți vezi de drum, să îi dai pace.
Nu înțelegi că-n viața asta, nu toți sunt cum ai vrea să fie?
Că dacă scrii din când în când câte un vers, nu faci din ele-o poezie.
Îți trebuie și ritm si rimă, mai multe strofe ca să ai succes.
Cu el, nu vei putea vreodată să faci asta. N-ai de-ales.
Va trebui s-asculți ce-ți spune, să renunți.
Tu vrei să muți din loc un lucru, dar sunt munți.
Nu e nici deal și nici câmpie, n-ai cum să reușești.
Acceptă. Mai bine fugi si lasă-l. Îl iubești?
Atunci să-ți dea Dumnezeu bine, să te păzească, roagă-l tu,
Că mintea ta deși îți spune să m-asculți, inima nu.
Și tu cu sufletul trăiești mai mult, gândești puțin.
Mai sunt minuni pe lumea asta. Doamne ajută. Mă închin.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grook-ul ultimului retuș (portretul nimănui anume)
Idioții sunt
idioți sută la sută
doar atunci când sunt
și inteligenți asta-i ajută.
poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Internetul
Internetu-i instrumentul care te ajută
Să ajungi oriunde-n lume cu-o viteză ne'ntrecută,
Unora le stimulează creativitatea,
Altora le stimulează imbecilitatea.
pamflet de George Budoi din Internetul și internauții (12 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe către Augusta VI
Pesemne că în mine se agită
Dorința de sfidare de cumva
Nu-i deznădejdea rece, zămislită
De prea mult chin. Sau poate-i altceva:
Un aer pur, o climă fericită
(Căci și acestea ne pot ajuta!)
M-or fi-nvățat să fiu mai răbdător
Decât cei ce sunt calmi de felul lor.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Dac-ai avea...
De ai la casă lacăte sau pază,
Zadarnic e! Doar Dumnezeu veghează
Și-ți este far în noaptea-ntunecată,
Căci El e-n veșnic calea cea mai dreaptă.
Prin El ești energie și lumină...
Închină-te! Nu ești fără de vină...
Pleacă-ți genunchiul! Roagă de iertare!
Nu rătăci pe-a timpului cărare!
De-acum, în suflet, fă altar de fapte!
Nu rătăci în a ispitei noapte!
Ajută omul în nevoi! Știi bine
Că Domnul te va ajuta pe tine.
Celui ce-i trist, răspunde-i cu-ndurare...
La umărul plecat dă ușurare
O dulce mângâiere, un cuvânt.
Fii om cât vei trăi pe-acest pământ!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Internetul
E rețeaua mondială care te ajută
Să ajungi oriunde-n lume cu viteză absolută;
Unora el le permite să-și arate bunătatea,
Altora să-și manifeste, sub o mască, răutatea.
pamflet de George Budoi din Internetul și internauții (4 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
O iubire la capatul lumii
Erau la capătul de lume doi ochi sublimi ce nu-i știam,
Puteam să ferec amintirea mai multor vieți în luciul lor,
Atât de tainic și adânc ca trilul unei păsări pe un ram
Ce-așteaptă însetată un strop de apă să vină dintr-un nor.
Mai știu că mi-am vândut visarea unei triste amăgiri
Pentru un pumn de stele ce luminează viața-mi dintr-odat,
O, ce întristător comerț, ce neștiință și câte prăbușiri
Pentru-o iubire la capătul de lume ce doar m-a întristat.
Și prin rotirea firii nepotrivite-s și acele nevinovate de la ceas
Când vezi la noi un soare arzător acolo-i iarași noapte,
Si-atunci și cerul și pământul devin ca două ființe de pripas
Ce nu mă mai ajută cu nimic și nu mai au însemnătate.
Și iarăși mă întreb dece nu mă ajută luna, regină peste noapte
Ea care-mi știe visul, și dorința de a pleca la capătul de lume,
Să caut ochii să-i știu ai mei, și să îi am mereu aproape
Ochii aceia ce-i știu doar eu, și ai cui sunt, dar nu spun nume?
De ce?...
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (aprilie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirul
Ești o zeiță genială
Ce ai în interior esențe parfumate,
Iar pielea ta e de chihlimbar.
O, ce emoție dai uneori,
Pentru dorințele tăcute
Și neliniști profunde.
Te adoră toată lumea
Și se joacă cu arderea ta,
Dar soarta te va ajuta
Să-ți păstrezi mult timp frumusețea.
poezie de Eugenia Calancea (30 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacol în aer liber
Don Quijote
a însămânțat
grădina
din
spatele
castelului
Cu
mori de vânt
Lumea
s-a
strâns
Așteptând
răbdătoare
Sfârșitul
primăverii
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (20 ianuarie 2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu - ajutorul tău
Nu lăsa să se aleagă
praful din visul frumos al tău!
Când visezi cu mintea-întreagă,
Domnu-i ajutorul tău.
Chiar atunci când tu nu-l vezi,
Din ceruri, El te ajută
visul să-l realizezi,
să ai fericire multă.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!