Poezii despre accident, pagina 3
Ochi frumoși
adeseori aud spunând
nu fără un regret în gând
-ce ochi frumoși fata avea
o știu oare de undeva?
- nu.... n-o cunoști...
dar mult ai vrea
să nu fie a altcuiva
și ai rămas blocat la stop
tot admirând pantofi cu toc
dar o sirenă de salvare
brusc te trezește din visare
și-atunci cu mâna pe volan
și fără bani în buzunar
bărbat trecut de ani șaizeci
clipind din ochi, singur vorbești
-puteam să fiu dus la spital
din simplu accident banal
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copac
Mă îngroș de viață, ca inelele de pom
Și mă răsfir în mințile de cunoscuți, prieteni.
Mai pic, prin accident, de frunzele căzute, dorm
Și mă dau fruct, sau con... de umbră, mă amestec ceteni.
Îmi pun platane, să mă încânt din pliscuri
Și rădăcini m-afund în amestec cu de-ai mei.
M-agăț sămânță, să nu pierd lumina de pe piscuri
Și-mi privesc umbra în fel și chipuri, ard scântei.
Mă îndoiesc de atâtea vânturi, că n-am scut
Și mă mai frâng, dar rămân drept, ramuri îmi strâng
Încet, încet mă umplu scorburi tot... Un început
De gol, ce-o fi o zi, un ciot, ce ploile îmi plâng.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar dacă totul pare hazard
din păcate nu există decât scăpări de la regulă
un fel de ieșiri din sistem
uneori dintr-un accident nefericit
alteori din prea multă rigoare
și foarte rar
aproape ca o excepție excepțională
dintr-un fel de nesupunere
vecină cumva cu nebunia
.......................
orice lipsă este acolo unde trebuie
cum fiecare floare știe înflorirea
.......................
să nu cauți niciodată rezolvările
ele oricum sunt setate să se întâmple
oricât de mult te-ai strădui
să păstrezi pentru tine acel ceva excentric
ca o dovadă identitară
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Croșeta imaginației mele...
sunt cel
ce nu sunt
dar doresc să fiu
împletind
dantela abstractă
cu croșeta
imaginației mele.
în fiecare zi observ
cum
ghemul de ață
se micșorează
slăbit de neputința
de a sta "treaz"
pe noi lungimi de undă.
și totuși lucrarea
trebuie să fie terminată
chiar dacă
insistența mea
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Nichita (5 februarie 2017)
Adăugat de Vladimir Nichita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândurile tale îmi taie respirația
sunt ca blocurile uriașe
coboară din piept spre abdomen
și apasă ca o neînțelegere
apoi îți simt mâinile
mă caută
ce depărtare
dragul meu
ce depărtare
cu cât imaginea mea e înfiptă în mintea ta
cu atât neliniștea crește
vor trece zile poate nopți
până când povestea va prinde contur
gândurile tale îmi taie respiația
mă plimb fără sens
mă lovesc de întâmplări neîntâmplate
neliniștea crește
se mută de la mine la tine
blocuri uriașe
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumânări de ceară
Privirile noaste, acum necunoscute,
sunt vânt în mare și nisip în oase...
Doar un neverosimil accident aduce-n noapte,
o rază de soare în ochii unui tânăr bărbat
dispărut în primăvara ce devreme ne-a lăsat.
Sunt zile ieșite din cărți necitite
ca diminețile născute amurgite,
pași leneși ai unei vieți ce pare inventată,
sunt răni sub piele și viață de rugină sărutată,
o biata și întunecată intuiție,
un text scontat în confuzie,
trenuri oprite în detenție,
lumânări de ceară în reflexie.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iubirea ce nu moare!
Iubirea ce mă bântuie!
Dar oare pot s-o numesc iubire?
Sau e doar cânt nebun, ori nebunie?
Să îndrăznesc să-i zic obsesie?
Sau nevoie într-o rătăcire?
Mai bine vrajă blestemată,
Pentru o....! pentru tine!
Sau o fărâmă dintre clipe!
O clipă-ncremenită-n ființe!
Ori o poveste scrisă-n verbe!
În versuri pentru muze!
Și unde duce toată această...!?
Cum s-o numesc?
Chemare dincolo de viață!
Iubire predestinată!
[...] Citește tot
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
15 iulie 2021
E Ziua Aviației și chiar
Dorim să o serbăm precum se cere ;
Românii și americanii iar
Se-nalță-n aer cu elicoptere.
Cu repetițiile dau rasol
Și survolări fac rând pe rând pe cer,
De-aceea, fix în Piața Charles de Gaulle,
Aterizează... un elicopter.
Poliția, blocând o-ntreagă stradă,
Să nu se - ntâmple vreun accident,
Mașini în șir făcut - au coadă,
Deși aici nu este Occident.
Esențialul, tocmai se uitase:
Era american elicopterul
Și - n giratoriu el aterizase;
Este nasol, așa îmi spune flerul.
[...] Citește tot
pamflet de Carmen Cristina Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de toamnă
Seară, frig,
buletinul meteo aruncat la gunoi,
sentimente prăfuite,
ruginesc sub pătura de brumă,
Ducu Bertzi, cu glas ruginit
își tot cântă iubita
(pe unde-o fi?),
accident teribil pe DN 1,
a doua lună de șomaj tehnic,
frunze căzute în parcul de vizavi,
E toamnă fir-ar să fie,
s-a dus, ehee, septembrie,
gata cu romantismul boem,
iubesc, am curaj și mă tem,
spunea poetul
într-un acces de furie!
Va trece și toamna,
muri-va și iarna,
apoi vom curăța, grijuliu iarba
ți vom găsi, acolo, biete sentimente,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Țoanță din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sportivii
Credeam că-i o persoană din aceeași categorie cu mine
Și-am rămas aproape șocată
Când am descoperit că noua mea prietenă,
A fost, odinioară,
Campioana juniorilor din comitat la tenis.
Cum s-a putut întâmpla așa ceva?
Prin ce accident am devenit
Prietenă cu o campioană?
Cum a fost posibil ca o campioană la tenis
Să fie prietena mea?
Nu era proastă. Citea cărți.
N-a fost niciodată grosolană cu mine
Pentru că nu aveam aptitudini sportive.
Am decis să trec cu vederea
Trecutul ei nefericit.
Sportivii pot fi ok
Mai târziu, am întâlnit poeți
[...] Citește tot
poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!