Hossu, Emil

Strofă ultimă

Dimineaţa
când a venit medicul închisorii
era prea târziu.
Trupul lui Ion
se crispase pe scândurile patului.
Spumă verde se ivise în colţul gurii.
A început să râdă de Sultana
că nu ştie să facă paşii la horă.
Pe urmă a înjurat boii
care întârziau la jghiab
şi a murit.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofă ultimă ...

Dimineaţa
când a venit medicul închisorii
era prea târziu.
Trupul lui Ion
se crispase pe scândurile patului.

Spumă verde se ivise în colţul gurii.
A început să râdă de Sultana
că nu ştie să facă paşii la horă.
Pe urmă a înjurat boii
care întârziau la jghiab
şi a murit.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emil Brumaru

dumnezeu l-a luat la el
pentru el
şi îngerii lui
să le facă poezii
pe pămînt a tăcut un poet
încă unul
versul rămâne (!?) zboară-n jur
azi şi mâine
a rămas doar o stea (!?)
sau un înger care spune poezii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec naiv

Să ne iubim în pălării de fetru,
În solniţe cu fluturi moi, sub masă
Pe pătrunjei şi ţelini ca finetul,
Lângă oglinzi cu căptuşeala groasă.

Iar seara, durdulii şi-n pielea groasă,
Scăpaţi de haine ca de o tortură,
Să facem baie într-o portocală
Coaptă de-amor, cu vorbe dulci în gură.

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înălţimi

În aerul ca apa de munte
Cicoarea ochiul şi-l va deschide
Şi sufletu-nflorit în larguri mii de
Guri de argint va ridica spre a zilei frunte.

Tânăr în turnul muntelui să mă recapăt,
Puternic să mă simt de mândre gânduri,
Să se dezghioace de pe boltă steaua lacăt
Şi, râset nou de soare, să scutur ceru-n vânturi.

poezie clasică de Emil Giurgiuca din Anotimpuri (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste nemărturisită

Miercuri iar am fost la farmacie.
Era o farmacistă
Sensibilă, pedantă, tristă.
Şi m-am rugat timid să-mi facă bon.
Ea l-a făcut cu chimic şi-un oftat,
Ea a oftat aşa, nemotivat;
Şi doar făcea cu chimicul un bon!
Şi am tuşit încet şi-am zis pardon...

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatru

Şi pe aceste file
Notez sibile, inscripţii,
Ca un mare actor
Trăind şi murind,
Nefiind şi fiind,
În fantastice roluri,
În imaginara, tragica lume a sa,
În carcera grea,
De gheaţă şi fum.
Şi vezi ce scriu acum despre gheaţă şi fum.
De multe ori am murit pe scenă,
Însă niciodată ca acum...

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză galbenă

Frunză rece, ofilită
Pe-aripă de vânt lipită,
Te chinui de-atâta amar
Să te-aşterni pe trotuar,
Suspinând prin cer golită
De sevă şi toamnă-orbită
Vii-n mormântul de frunziş
Legănată prin desiş
Şi te-aşterni domol pe faţă,
Galbenă şi fără viaţă!

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

îngerul Brumaru

fie îngerul Brumaru
emil atât de aproape tuturor păsărelelor
cu pene potrivite: de apă
aproape
ca peştii zburând (?!) prin tăcerea
tăcerii poeţilor zilei de azi sau de mâine
sau îngeri şi ei

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

***

Mi-e sufletu împins de rouă
În groapa unui crin adânc.
Mă ţin cu mâinile-amândouă
De marginile lui şi plâng.

Nu vreau miresmele să-mi umple
Gura cu fluturi, nici lumini
Să mă îmbrace-n raze scumpe
Cu nasturi ticălos de fini.

Ci îmi doresc o portocală
Mare şi grea (oh, pe-ntuneric!)
Ca să mă joc în pielea goală
Cu trupu-i copilin şi sferic.

poezie de Emil Brumaru din Ruina unui samovar (1983)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!