Poezii despre Coroana imperialïżœ, pagina 3
Scurtă istorie despre un rege fără coroană
în acestă seară a avut loc un eveniment politic
de o importanță absolut mondială
în curtea unei cârciumi jegoase
denumită, ironic, "Café Bar"
(deoarece nu servesc deloc cafea) -
dintr-un cartier mărginaș al bătrânului meu oraș
acolo, un bătrânel înalt și uscățiv
s-a îmbătat crunt și s-a încoronat
cu de la sine putere
rege unic
dar fără coroană
al acestei terase murdare
lucru care, în mod evident
nu putea rămâne fără consecințe
în desfășurarea istorică ulterioară
în scurt timp, a urmat o lovitură violentă de stat
în urma căreia bătrânul rege fără coroană
a fost detronat
[...] Citește tot
poezie de Adrian Crețu
Adăugat de cretumadrian
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
înflorește în torace
o frenezie ce știe
să frângă oasele cum
nimeni alta n-ar putea
să le fiarbă și usuce
la jumătate de lună
o frenezie îți dilată coroana
ca să te poți îmbrățișa
singur.
poezie de Violeta Anciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O notă informativă
S-a înălțat
... fără interdicții, fără reguli,
purtând incomod coroana de spini.
S-a înălțat
... ascultând marea din toate părțile,
ca și cum ar simți ce se petrece.
poezie de Eli Gîlcescu (21 iunie 2021)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La înălțime
prin coroana copacului
trece securea
vânătorului de capete. încoronate. o
jumătate
din mâna lui foarte sigură
se taie în frunze (?!) atârnă
pe nara cârnă
a pedigriului peticit
ce-i calcă de-o vreme
pe umeri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgia amintirilor
Iar îmi amintesc de tine,
de tot ce-a fost și nu mai e.
Aș vrea ca timpul care vine
în amintiri să stăruie.
Când inima mă îndeamnă
să-mi amintesc de tine,
Privesc a ta coroană
și mă încarc de bine.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iubirea e un cerc
Și iubirea, uite,
Uite-i cerc și ea -
Coroană pe frunte,
Plâns de peruzea.
Și iubirea poate
Cercuri să convoace,
Că e fără moarte
De o viață - ncoace.
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În aur strălucind, pe fruntea ta, coroana...
Vin astăzi în genunchi, la tine, sfântă tară,
Dă-mi din puterea ta, de veacuri adunată,
Să pot răbda rușinea ce-ți stă acum povară.
Ești dată la străini, bucată cu bucată,
De pe pământul tău pe care m-am născut,
Ca un vânat gonit... ce-l fugăresc dulăii,
Sunt alungați părinții, când încă n-am crescut.
Din trupu-ți ciopârțit se-nfruptă azi călăii.
În verdele naturii, păstrată de martiri,
În aur strălucind, pe fruntea ta, coroană,
Cu mintea lor bolnavă, lipsită de sclipiri,
Ne sapă gropi comune la Roșia Montană.
Plutește prin văzduh otrava argintie,
Iar moartea stă să cadă pe timpuri care vin.
Din tot ce este azi, nimic n-o să mai fie...
Pustiu, și morți, și lacrimi, și noi... cu-același chin.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Urzind în parc
Luceferii cu milioanele coboară,
Urzind în parc, pe trunchiuri, de coroană,
Iie de nea pufoasă și ușoară.
Totu-i în jur de-argint curat,
Reflect-o strălucire aparte,
Iar raza soarelui venită de departe,
Țintind doar c-o privire s-a întrebat:
Ăsta-i decor de iarnă, sau e vis adevărat?!
poezie de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ghid de intoxicatii acute la copil" de Constantin Iordache este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Împăratul
Ghiocel, fragedă floare
Mi-a șoptit o ghicitoare
Că-n trecut indepărtat
Ai fost fiu de impărat
O bătrână vrăjitoare
Te-a ascuns sub o ninsoare
A plecat apoi in lume
Nimeni nu-i știe de nume
Dar de tine-ndrăgostită
Raza soarelui grăbită
Ti-a dat sceptru si coroană
La-nceput de primăvară,
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te am...
zi de zi te priveam venind
prea frumos, prea tanar
impleteam zambind
o coroana de nufar
treceai nepasator
ca un crai al zapezii
ma faceai sa simt ca mor
ca sunt pe marginea prapastii
acum vi si imi zambesti
printre lacrimi mi te pierzi
a ta mana in paru-mi ratacesti
te-am avut, te am, desi nu crezi...
poezie de Raluca Rusoiu
Adăugat de Monica Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!