Serioase/triste despre Aia mica, pagina 3
Caracterizare
Din tot ce fac, nimic nu imi convine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Aveam credinta-n viata, puneam pret pe iubire
Dar totu-i doar minciuna, e doar o amagire,
As darama toti muntii daca-ar avea vreun rost
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
In jur vad mai mult lacrimi. Putina fericire.
E tot mai neagra viata. Sarmana omenire.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
As vrea sa am puterea sa schimb tot rau-n bine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
[...] Citește tot
poezie de Florin Dudău (7 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
- om (vezi și ființă umană)
- Omul, o lume mică.
definiție celebră de Democrit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râseră fetele și se veseliră, hihotind și glumind între ele. Fata cea mică însă nu voia să se ducă. Cele mai mari nu o lăsară în pace, ci, cu voie, fără voie, o aduse și pe dânsa lângă masă, și cam cu îndoială întoarse și ea foaia și ceti: "Pe fata cea mică a acestui împărat are s-o ia de soție un porc". Trăsnetul din cer de ar fi căzut, nu i-ar fi făcut mai mult rău ca ceea ce i-a făcut citirea acestor vorbe. P-aci, p-aci era să moară de mâhnire. Și daca n-o țineau surorile, își și spărgea capul căzând. După ce se dezmetici din leșinul ce-i venise de inimă rea, începură s-o mângâie surorile.
Petre Ispirescu în Porcul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blajul era ''mica Romă'' a lui Eminescu.
PetreȚuțea în Cuvantul care Zideste (1990)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privirea lui Isus
In clipa-apocaliptica de-nfricosata-nviorare
Ma porti prin timp si spatiu spre unica salvare,
Ohh, ochiul meu cuprins-a in limita-omeneasca
Doar un crampei din ceea ce ai ales sa se-mplineasca.
Mai mica, tot mai mica ma fac cand Iti privesc
A Ta privire blanda spre noi, spre omenesc...
Contrastul ma izbeste si cad in prosternare
La poala crucii Tale, la sfintele-Ti picioare!
Si eu te-am rastignit, si cel de langa mine
Unii-nteleg asta mai tarziu si altii, mai devreme...
Dar Tu spre toti privit-ai pe cruce inaltat
Si ai soptit: " O Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!"
poezie de Andreea Giosanu (februarie 2011)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Polemică. La pol e mică.
calambur aforistic de David Boia (9 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Uriașul cu ochi albaștri
A fost odată ca niciodată
Un uriaș cu ochi albaștri
Îndrăgostit de o femeie mărunțică,
Ea visa să aibă o căsuță foarte mică
Cu o grădină sub fereastră
Și în grădină mult caprifoi cu florile-n lumină
Dar uriașul, cu mâinile lui de uriaș
Menite să înalțe un întreg oraș
Nu putea construi visul femeii
Adică, o căsuță foarte mică
Cu o gradină sub fereastră
Și în grădină mult caprifoi cu florile-n lumimnă
Iar într-o zi când soarele-a apus
Ea ochilor albaștri le-a spus
"Rămâneți cu bine!"
Căci a venit unul cu avere și stare
Și a dus-o pe femeia mărunțică
La visul ei, adică
La o căsuță foarte mică,
Cu o gradină sub fereastră
[...] Citește tot
poezie clasică de Nazim Hikmet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blajul era ''mica Romă'' a lui Eminescu...
Petre Țuțea în Cuvantul care Zideste (1990)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te salut din inimă, Romă mică!
Mihai Eminescu în despre Blaj
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă cațăr pe lacrimă
Mă cațăr pe lacrimă
să ajung la liniștea din stele
și-acolo să poposesc în viitoarele tale zâmbete...
copacii se dezbracă de trup
și lunec prin fluierul brațelor
peste cântecul din păsări
primăvara se dă peste cap în tine
iar florile dau pe dinafară
umplând cupa din lemn dulce
ți-ai pus buzele pe ea
sau te-a simțit în treacăt?
Am o stare de înflorire spontană
mă fac mică
cea mai mică rândunică
să-ncap sub castaniul ochilor tăi
și când nu clipești să pun câte un vers
în petele de pe lună.
Nu știu acum decât să te împrimăvăresc
bărbate
[...] Citește tot
poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!