+vindecarea++sufletului

Aş face aici o imprecaţie ca în Macbeth. Dar astâmpără-te, revoltă a sufletului! Ţară de spanac şi de reptile! Panait Macri la teatru, Neculai Pătraşcu în profesorat! Idioţia acestui neam se ridică să întunece toate talentele, precum broaştele tulbură apa bălţilor ca să nu se vadă oglindindu-se în ea zborul măreţ al vulturilor de sus!

finalul de la Amintiri literare. Genialul Pătraşcu de Anton Bacalbaşa
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri

Stau şi privesc e totul sumbru
Mă tânguiesc şi iarăşi umblu,
Pivind semeţ negura serii,
Aud un glas străbătător durerii.

Şi nu consimt morbida soartă
A gândurilor ce mă poartă
Spre prăpădire sufletească
Şi dispariţie lumească.

Va fi întuneric şi rece
Sentimentele vor trece
Vor ajunge în străfunduri,
Ale sufletului gânduri.

poezie de Andreea Catalina
Adăugat de Andreea Catalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpe bătrână

Mă tulbură ceva nebănuit
Sufletul meu scoate ciocul din pene
Şi sâsâie ameninţător
Nu ştiu dacă ai văzut vreodată
Cum dorm gâştele
Nu te poţi apropia
Te simt de la distanţă
Nu cumva dai târcoale sufletului meu
Crezând că doarme
Vulpe bătrână
Dragostea mea?!

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iesirea la lumina

si ce fac e doar simulacru de umbre
care rastalmacesc clipe sufocate
si nenascute; nu imi imaginez ce ar fi lumea fara de ele
ci doar eu fara de mine. si
adulmec un aer de rarefiata instanta.
e clipa un icon al firii?
o intamplare a ei...
entropicele sufletului urcand vertiginos
si nemilos
retele neurale si tot paienjenisul acesta incifrat de
sange si iubire
in crestetul mintii, cuvantul tau Doamne
iesind stramtorat la lumina

poezie de Şerban Moescu
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce crimă e! Are omul dreptul să-şi smulgă din piept cel mai bun, cel mai nobil şi cel mai frumos sentiment? Cine ştie, poate singurul sentiment care ne justifică existenţa, care reprezintă bogaţia sufletului nostru? Să-l calci în picioare, să-l distrugi, să te lepezi de el? În numele cărei raţiuni? Ca să obţii preţuirea oamenilor? Ce prostie! Să renunţi pentru alţii la tine, să renunţi la ce-i mai important în tine, la propria-ţi fericire?!

Tadeusz Dolega-Mostowicz în Vraciul
Adăugat de deianira
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claudiu Dumitrache este un tânăr cu un talent deosebit, care mi-a atras atenţia datorită complexităţii sale artistice. Scrie versuri, compune muzică, cântă cu multă pasiune şi are, cum se spune, firul din barba lui Dumnezeu, acel ceva care te face să simţi lumina ce izvorăşte neîncetat din inima lui, lumină în care ne scăldăm toţi cei ce ajungem în contact cu el.
Claudiu, încântă-ne cu preaplinul sufletului tău!

Diana Pap în 20, Introducere (2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Un pumnisor cu ultima fărâmă de soare de pe cerul meu..
şi. o răsuflare..
.. ultima mea răsuflare de dinainte de moarte..
o voi aseza la picioarele inimii tale
s. o foloseşti la nevoie..
când gheată îţi va deveni viata,
curgere calda de lumina sa ramai, peste lume...

Ultima picătură din mine
n. o voi duce zeilor s. o bea..
Ci. o voi pastra pentru setea ta..

Arsura sufletului nu mi. o voi stinge cu roua lacrimilor mele,
ci le voi pastra pe toate, cu grija, in cupele noptii
pentru a. ti inroura visele,
viaţă sa prindă toate...

In graba, daca mâna ti. o voi atinge vreodată..
In mine va rămâne scrisă... poezia ta..

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul meu, de voiesc păcătoşii să te ademenească, nu te învoi, dacă-ţi spun: "Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit, să-i înghiţim de vii ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt. Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre, fii părtaş la obştea noastră, o singură pungă fi-va pentru toţi!" Fiul meu, nu te întovărăşi cu ei pe cale; abate piciorul tău din cărarea lor, căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse sânge. Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor! Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

Solomon în Pildele lui Solomon, Cum se dobândeşte şi se pierde înţelepciunea - 1:10-18
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

ecoul înfundat din… rădăcini! (de răstălmăcit)

mă-ntreb cât
mai suntem în noi daci
spiritul pământului acesta ţine în miezul lui
mister – azi mai mult vedeţi
paradoxuri, firi îmbolnăvite
mixturi orientale, mofturi apusene, creme
noi, mă întreb
prin care vene
care parte de os
în ce înveliş al sufletului mai am
dacul strămoş?!
…straturi, straturi de lut nou au adus
vânturile, vremurile însă înnobilare
este doar memoria ta şi a mea…
ecoul acelui mister pur carpatic
pur în seve adânci
nu de alta dar să fim şi noi
«întregi»
în hora naţiilor Europei pe care
tocmai am integrat-o

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jake (când Charlie bea în curte cu Wanda, iar ce Chelsea nu este în oraş): Am mai văzut-o pe femeia asta vreodată?
Alan: Mă îndoiesc.
Jake: Mi se pare cunoscută.
Alan: Blondă, cu sânii mari şi focoasă? Pe aici asta înseamană cunoscut.
Jake: Credeam că unchiul Charlie o place pe Chelsea.
Alan: O place.
Jake: Atunci de ce este cu Wanda?
Alan: Amice, cam aşa stau lucrurile: în ciuda numeroaselor sale calităţi demne de admirat, unchiul tău Charlie este, în fundul sufletului, o jigodie.
Jake: Aşa mă gândeam şi eu. Vroiam doar o a doua părere.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Ioana Niţă
Comentează! | Votează! | Copiază!