Poezii despre si tu ce mai faci, pagina 3
Îmi spuse...
Îmi spuse: « Nu poți să știi când vine....
de ce nu faci puțină ordine?
Nu poți să știi când te găsește
poate e-n tine, poți ști...
Nu poți să știi cum arată...
Si dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer și trece chiar prin tine
și nu are nimic înfricoșător, ci doar un răcnet
la sfârșit, când
cei ce rămân în urma ta l-aud... »
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Certificat
Ai grijă
Să faci vizite medicale
În timp util
Si procese de conștiință
În timp probabil
Pune ordine în cuget și gândire
Din vreme în vreme
Dar cât mai urgent
Alungă răul din tine
Și din jurul tău
Cât cuprinde planeta
Sistemul solar
Galaxia și mai departe
Cât vezi deferența de stil
Nu abandona de fel
Și fă apel la îngeri.
poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfatul degetelor (după Jean Aicard)
Spune degetul cel mare
Către-arătător,
Spune degetul cel mare:
- "N-am fărâmă de mâncare,
Frate-arătător!"
Spune, către mijlociul,
Cel arătător,
Spune-arătătorul: -"Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
Și de foame mor!"
Se apleacă mijlociul
Către inelar,
Și îi spune-atâta numai:
- "Ce e de făcut acuma,
Frate inelar?"
Leneș cată inelarul
Către ei, și-apoi,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Un păianjen tăcut și răbdător
Un păianjen tăcut, răbdător,
Stătea singur pe un mic promontoriu
Explorând tărâmul înconjurător
Torcând fir după fir într-un vast teritoriu
Țesând pânza atent și încrezător.
Iar tu, al meu Suflet, stai undeva
Înconjurat de vidul ca un ocean infinit
Meditând și tânjind să te legi de ceva
Să faci pod sau ancora să-ți arunci negreșit
Și-al ei fir diafan să se poată fixa.
poezie clasică de Walt Whitman, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e bine să mori...
dacă tot o să mori
e bine să o faci mai înspre seară
când umbrele
se retrag
sub carapacea nopții
nu e bine să mori când lumea
stă de vorbă despre una-alta și
nici nu e bine să împrumuși
din viața altora
pentru că
viața e un nimic
un nimic ce te ajută cât
să treci dintr-un anotimp într-altul
și-n clipa sfârșitului
cineva
o să spună că ai fost
Om bun
poezie de Teodor Dume din Exil în durerile altora
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba tăcerii
La-ntâlnirea cu ninsoarea
la-ntâlnirea cu zăpada
fulgul își deschide floarea
tu c-un înger faci rocada
La-ntâlnirea cu zăpada
ce-ntâlnire ăsta-i viscol
un poet vânându-și prada
e vânat de-un fulg ridicol
Ce-ntâlnire ăsta-i viscol
fulgul își deschide floarea
ning și eu de un piscicol
la-ntâlnirea cu ninsoarea
La-ntâlnirea cu zăpada
poezia cică-i nada
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (16 decembrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vinovați de netrăire
Ai încercat vreodată
să te joci cu nimicul?
Să-l închizi
în propriile forme
obligându-l să-și suporte
golul din oglindă?
Să-i arunci în ochi
ploaia de visuri
și lumina ce urcă
prin toate orele de neviață,
să-i agăți apoi nezborul
de podul
celor mai albastre
dintre ceruri...
Când vei găsi răspunsuri
ce o să faci cu povara
netrăirilor noastre?
Oare ai să mai crezi
în nevinovăție?
poezie de Iuliana Șerban
Adăugat de Maia Dulcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foloasele învățăturii
S-a zis că-nvățătura-i grea,
Și inutilă, că tot mori
Mai bine stăm neștiutori,
Decât să ne-ngropăm cu ea
Nimic mai fals nu se putea:
Ea te ferește de erori,
Ți-aduce-n cap valori, comori,
Umbrelă e de vreme rea
Dovadă că e de folos:
Din ea profituri poți să faci
Devii cunoscător, sfătos,
Când "pleci", cu moartea te "împaci"
Și venerat vei fi, fălos,
Ca dascăl bun, în iad, la draci.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți care Te caută...
Toți care Te caută Te încearcă.
Și cei ce te găsesc, te leagă
De chipuri și de gesturi.
Eu însă vreau să te-nțeleg
cum te-nțelege tina;
cu pârguirea mea
împărăția-ți
pârguiește.
Nu-ți cer deșertăciuni,
ca să te dovedești.
Eu știu timpul
Se numește altfel
decât tine.
De dragul meu să nu faci o minune.
Dă legilor ce ai, dreptatea
care din tată-n fiu
[...] Citește tot
poezie clasică de Rainer Maria Rilke (19 septembrie 1901, Westerwede), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna tragică
Toamna în munți ia aspecte tragice,
Poate că nicăieri
Nu e atât de tragică iarna,
Ca în munți, când vântul bate cu soare
Și trebuie să faci primul foc în sobă,
Apoi al doilea foc
Și totul să te coste scump,
Tomâamna tragică,
Noi junghiuri în spate și înaintarea în vârstă
Și prietenii, coborând tot mai gârboviți,
Către piețele austere,
În căutarea unui semn mănos,
Dinspre câmpia, ea însăși tragică.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!