Poezii despre maria magdalena, pagina 3
A înflorit...
A înflorit speranţa
Din spinii din cunună,
A înflorit credinţa
Din ţepii ascuţiţi,
A înflorit iubirea
Din flamura creştină,
A înflorit şi moartea
Prin Învierea lui Iisus.
A înflorit şi lacrima
Simbol al suferinţei,
A înflorit şi soarele
Vâslaş neobosit,
A înflorit şi cerul
Polata-i e străjerul
Celui ce ne veghează
De la răsărit la apus.
A înflorit lumina
În tuşe de creion,
A înflorit căinţa
Pe muchii de amvon,
[...] Citeşte tot
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi potcovesc destinul...
Îmi potcovesc destinul să nu mai galopeze
Prin desfrânate prunduri să nu mai emigreze
Condurii ce-mi sugrumă picioare-nsângerate
Îi schimb cu-opinci din piele cu feţele ridate.
Căpăstru-l pun la poale de şleampete amurguri
Încorsetându-i norii în veşnicii de gânduri
Din raze lungi de lună coroană împletesc
Să-nnobilez pământul cu iz nepământesc.
Arunc pe soare şaua şi cale îmi croiesc
În galaxii surate în neant orbecăiesc
Culeg din fiecare norocul din trifoi
Să ţi-l presar în cale să fim din unu, doi.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când...
Când valul mării mi-e strâmt şi mă strânge la umeri
Mă-mbrac comod cu cerul şi-mi fac epoleţi din îngeri.
Când luna-i supărată şi din întuneric faţa nu-şi arată
Mituiesc stelele cu îngheţată şi luminează a zării polată.
Când soarele dogorăşte pârjolindu-mi trei rânduri de piei
Împletesc ramuri de trestie şi m-adăpostesc la umbra ei.
Când vântul mi se strecoară în pleata blondă pe furiş
Adorm pe un pat de gânduri mai la vale în prundiş.
Când chipul mi se oglindeşte într-o oază voluptoasă
Pornesc cu mintea dospită de frumos înapoi către casă.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taci şi ascultă...
Taci şi ascultă marea
Nu-i tulbura chemarea,
Multe iubiri nebănuite
Adâncurile-i le-nghite.
Taci şi ascultă vântul
Urletu-ţi freamătă gândul,
Prin plete-ţi flutură cu nesaţ
Te cuprinde cu-al său braţ.
Taci şi ascultă ploaia
Ce-ţi biciuieşte odaia
Sufletului ostenit de dor
Pe meleagul sorţii călător.
Taci şi ascultă pământul
Din care ne facem veşmântul
Când drumeţia se va termina
Şi spre alte lumi vom naviga.
[...] Citeşte tot
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă eşti, femeie!
Frumoasă eşti, femeie,
Flacăra-ţi arde-n privire,
Eşti muză pentru condeie
Tulburătoare plăsmuire.
Frumoasă eşti ca mamă
Când pruncii pe lume-i aduci,
Îi creşti fără a ţine seamă
De sacrificii şi de răscruci.
Frumoasă eşti ca bunică
Când nepoţilor le citeşti poveşti,
Îi răsfeţi în fiecare ziulică
Ce ţi-a rămas din cele lumeşti.
Frumoasă eşti ca iubită
Când pe bărbat îl răscoleşti,
Cu patima-ţi într-o clipită
În necunoscut îl ademeneşti.
[...] Citeşte tot
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă afund în letargie
Ruginit, smalţul durerii se depune-nsângerat
Picurii umple firide dintr-un gând împovărat
Plânge sufletul în mine, spasmele îmi dau fiori,
Inimioara mea, săraca, e palidă-n obrăjori.
Ascunsă în fum de neguri pe plaiuri încrâncenate
Scormonesc pulberea sorţii cu degete răsfirate
Afundată-n letargie la subsolul omenirii
Însăilez vise de-o viaţă pe drapelul nemuririi.
Sub covor de frunze moarte zace-un suflet ostenit
Brazde-adânci de cicatrice chipul i-a schimonosit
Stratul rece de ţărână-l împresoară mişeleşte
Zămislind întunecimea ce treptat se adânceşte.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul joc
Lanţuri grele, corodate, ştrangulează omenirea
Un strigăt de disperare curge din amărăciuni
Năvăleşte-apoteotic curmându-le grav venirea
Pruncilor ce-n burta mamei cântă dorul de străbuni.
Se- ncovoaie bumerangul aruncat la voia sorţii
Ce-nfăşoară-n caier aţa dată de la Dumnezeu
Rotocoale ce-nvrăjbesc ultima suflare-a morţii
Fură flacăra speranţei însuşi de la Prometeu.
Pârjolit e ochiul minţii zdrelind orice amintire
Graiul dulce amuţeşte pe buze de ventriloc
Pământul se arcuieşte sufocând dintr-o zvâcnire
Toţi actorii ce-au rostit replica-n ultimul joc.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate toaca a suferinţă
Urlă zorii dimineţii
La geamul sufletului,
Luminează odaia sorţii
Raza blândă-a soarelui.
Sunt vâslaş pe ape tulburi
Mintea s-a-nnegrit de dor,
Se lovesc sălbatic vulturi
De pereţi cu iz de-amor.
Bate toaca a suferinţă
Lovituri grele eu simt,
Nu au pic de-ngăduinţă
Când pe picioare mă sting.
Pe colina amintirii
Zace o spânzurătoare,
Şi atârn urma iubirii
În a laţului strânsoare.
[...] Citeşte tot
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnicie-n paradis
Plânset, vaiete, suspine
Adunate-n trup la tine
Spasmele-nfricoşătoare
Te topesc rău pe picioare.
Muget de pleoapă-mpietrită
Peste ochi plini de ispită
Rotocoale-nfierbântate
Spală urmele ridate.
Se năruie universul
Răpindu-ţi până şi ghersul
Durerea buluc, buluc,
Te izbeşte tăvălug.
Candele înmiresmate
Răspândesc parfum de moarte
Îngerii se odihnesc
Pe tărâm Dumnezeiesc.
[...] Citeşte tot
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, femeie...
Tu, femeie, al cincilea anotimp
Tu, care procreezi făpturi divine,
Eşti cadoul cel mai scump
Izvor de binecuvântări creştine.
Ai chipul cel mai blând pe-acest pământ
Cuvântul "mamă" ţi se potriveşte de minune,
Îţi ţii pruncul la piept, e tot ce ai mai sfânt,
Îl protejezi cu dragoste şi-afecţiune.
Parfum de fericire împrăştii-n jurul tău
În mirul dăruirii prefaci tot ce atingi,
O vorbă bună ai chiar şi pentru călău
Pocalul iubirii-l oferi, şi-l învingi.
Eşti jertfă sigură pe-altarul durerii
Şi totuşi ai puterea să zâmbeşti,
Joci rolul principal pe altarul iubirii
Tu, dulce femeie, mulţi ani să trăieşti!
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
