Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

padurea freamata

Poezii despre padurea freamata, pagina 29

Traian Abruda

Pedala verde

violatorii - cei trei - pedalează pe mountain
bikes pe bulevardul cetății e dimineață
se-ndreaptă
spre dumbrăvița spre baraj spre pădurea
verde azi nu vor agresa tinere înecate-n familie
se-ndreaptă
spre luminișuri și pajiști (?!) ei ar culege
soc păpădii și leurdă
cu dreptate
au uneori zile de relaxare în seria c
rimelor ce îi caută cu mascații,-n urzici

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E toamnă

Toamna cutreieră pământul.
Din frunză cântă-acuma vântul.
Pe cer, norii se adună
Ca să plângă împreună.
Soarele palid apare
Doar pe la amiaza mare.
Câmpia se pustiește,
Pădurea se desfrunzește,
Pomii și-au scuturat rodul,
Cereale umplu podul.
În grajduri, bine-îngrijite,
Vitele-s adăpostite.
Vrăbii caută căldură
Ascunzându-se în șură.
Vremea tot mai răcoroasă
Adună copiii-n casă.

poezie de (11 septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

E primăvară! (Plecaților mei...)

Au înflorit caișii-i primăvară!
Iar dimineața râde printre nori,
Un tren își plimbă dorul într-o gară
Și freamătă zefirul printre flori...
Când îngerii își scutură aripa
Vibrează-n muguri strune de viori,
Și-ncepe bucuriilor risipa
Iar ceru-și cerne peste noi mirări.
Se-ntorc din pribegie albi cocori
Păsări rătăcite într-o toamnă;
E vremea când se dăruiesc iertări
Și învățăm iubirea ce înseamnă.

Înflor caișii! Îți spun de vrei să știi.
Tăticule, e iarăși primăvară!
Dar tu te-ai dus...
Și n-ai cum să mai vii
Să-i vezi, mamico, cum or să-nfloară...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce te-ai dus, Luceafăr (sonet)

DE CE TE-AI DUS, LUCEAFĂR
(sonet Luceafărului Eminescu)

De ce te-ai dus, Luceafăr, pe Drumul Robilor?
Că de dorul tău freamătă Codrii Vlăsiei
Și ciocârlia cântă oda nostalgiei;
Iar barca te-așteaptă pe lacul nuferilor!

Pe raza ta e ninsoarea florilor de tei,
În astre să duci balsamul primăverilor
Și-n amurg să răsari din pleoapele norilor,
Peste codrii scuturând veșminte de scântei.

Cu mare fast ți-am pregătit aniversare,
Toți prietenii de versul tău îndrăgostiți,
Că ești Eroul Culturii Naționale.

Prin veac de neuitare te așteptăm smeriți,
Din apusurile cu vremuri epocale,
Iar plopii te așteaptă prin toamne, desfrunziți.

[...] Citește tot

sonet de din Luceafărul Eminescu
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Pădure de salcâm

Treci de pădurea de cucută!
Rămână-n urmă-amară, mută,
Și mută-te între parfumuri
De flori, care atârnă-n ramuri...

Parfum de floare de salcâm
Din păr îți picură pe sân,
Și ne cuprinde împreună,
La ceasul zorilor se-ngână.

Pădure de salcâm, curată,
În dar, de drag mi-ai fost lăsată,
Să mă învețe din miros,
Să văd frumosul mai frumos.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Imortele

eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele
inima-mi freamătă sub cerul languros
ninsori de lumină cad peste castele.

eu mi-am găsit o cale cu mersul riguros
transform cuvintele în flori imortele
eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele.

mă învelesc cu slova pe timp friguros
chipul călduros e pictat în pastele
îmi este mângâiere pentru timp neguros
vorbe de duh cresc ocrotesc vârstele.

eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumina călăuzitoare

Noaptea, prin pădurea deasă,
Călătorul solitar
Își croiește drum spre casă
În mână c-un felinar.

Vaporul când navighează
Și prin beznă rătăcește,
Iar busola îl trădează,
Farul îl călăuzește.

Așa e la tinerețe,
Ca să nu rămâi în urmă
Unii vor să te învețe
Și de-aproape te îndrumă.

Însă, pe de altă parte,
Și-alții vor să reușești
Și veghează de departe
Ca să nu te rătăcești.

poezie de (3 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Succes, Iubire

Succes, Iubire
Am plecat...
Pe care drum?
Nu are importanță
E toamnă acum
Și mi-a-nghețat
Și inima
Și pasul prin poiană
Cad frunze galbene
Covor
O pânză rară
E pădurea
Suspină vântul
Monoton
Si soarele
Schimbă privirea
Succes Iubire
Iarna vine
O altă mână
Va-ncălzi

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Menire

Privesc drumul și pădurea
Privesc cerul, privesc Luna
Privesc norii, privesc ziua
Oamenii trecând aiurea

Apoi cel căzut în mine
Se frământă și cuvântă
Scrie pe ceva, și uită
Umplut de amărăciune

Rând pe rânduri din ziare
Slove peste slove care
Mâzgălesc nu la-ntâmplare

Sângerând cerneala-albastră
Peste negrul de cărbune
Ce povesti și câtă lume!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Până aici ți-a fost ! urlă

lupul ultramarin către scu
fița de un bej absolut odios –
ea
prin pădurea bunicii e palidă palidă
nu pentru că așa s-a născut
ea
e palidă pentru că se dezbracă prea des
în umbra copacilor –
el
lupul ultramarin s-ar hrăni fără greață
acum cu ceva vegetal
de
exemplu cu o fetiță cu pielea
cusută din frunze scăzute

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 29 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook