o mana de ajutor

Stacan: Se-nţelege că e infamie. N-ai auzit cum a luat juvaericalele... (bea) Ei! m-aţi plictisit cu mofturile voastre! Care e culmea calamburului? (tăcere) Să faci un măgar-ambur. (râsete) Ei! s-a încheiat cu jocurile de cuvinte. Tăceţi toţi şi puneţi mâna pe stacane, că am să vă cânt.

replică celebră din libretul Hatmanul Baltag de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva: Încerci să mă corupi, sau vrei să-mi acorzi foloase necuvenite? Sunt încadrări juridice diferite...
Guţă: Vreau şi eu să te stimulez! Am aici o valiză cu bani! Vreau să te ajut, boierule! E dreptul meu de creştin! Ce mama dracului!
Nerva (ezitant): O sută de mii de lei?
Guţă (ofensiv): Ce lei, bre? Drept cine mă iei! Care lei? Pă mine mă cheamă Guţă şi sunt investitor strategic! Păi de ce am intrat noi în Uniune, boierule? Ca să-ţi dau matale lei? Eu te respect, conaşule, că ai obrazul subţire... Să fim seroşi! Am spus clar! O sută de mii de euroi! (Scoate teancul cu bani din geantă).
Nerva (cu ochii pe bani): Umbli cu atâta bănet la dumneata!?
Guţă: Sunt investitor! Eu niciodată nu circul fără numerar.(Arată teancul). Acesta e capitalul meu circulant!
Nerva: Cât teren vrei?
Guţă (cu banii în mână): Un hectar, săru' mâna! Vreau să-mi fac bancă mare, cu grădină. Am familie numeroasă...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La capelă

O scumpă rudă i s-a stins din viaţă.
I-a adus flori, cum cere "eticheta"
Şi mângâindu-i mâna cea de gheaţă,
I-a smuls discret din deget verigheta.

epigramă de Constantin Ionuţ Gîrjoabă (2009)
Adăugat de Constantin Ionuţ Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i în mână, e minciună (Legea salarizării profesorilor este amânată)

Dăscălimea, indignată,
Se gândeşte: - Nu-i a bună!
Legea lor, recent votată,
Este, iată, o minciună.

epigramă de Gheorghe Luchian D'Aquila (28 ianuarie 2009)
Adăugat de Gheorghe Luchian D'Aquila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că

Cred că mi-am pierdut un ochi,
Căutând.
Avea dioptrie mică
Şi-mi părea că vedea bine
Cu şi fără lentilă.
S-o fi împiedicat de vreun vis
Atras de pământ
Şi siguranţă.
Iar acum îmi caut privirea profundă
Cu ochiul rămas,
În dioptrie mare
Şi gene prea dese
Pentru conţinuturi.

Cred că mi-am strivit o mână,
Îmbrăţişând.
Avea degete drepte
Şi-mi părea că era frumoasă
Cu şi fără mănuşă.
S-o fi pripit când veneai,

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (23 octombrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laur: Şi-uite aşa iese un balamuc în toată regula... Şi te mai miri că trei sferturi din populaţia globului are probleme la mansardă (face semn cu mâna în sus).
Marina: Eu nu mă mir decât cum reuşeşte să ascundă celălalt sfert aceleaşi probleme...

replici din piesa de teatru Autorul, scenariu de Radu Herjeu (2005)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigare către Sakhi, fata care serveşte clienţii la han

Cum timpul trece-n grabă, oh, Sakhi,
Pune-mi în mână cupa de vin, Sakhi,
Ia lacătul din uşă, deschide, oh, Sakhi,
Că soarele răsare, grăbeşte-te, Sakhi!

poezie clasică de Omar Khayyam din Rubaiyate (2004), traducere de Geo Olteanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, drept orice răspuns, îi trag două perechi de palme, mă sui şi... mână birjar! Se-nţelege că după infamia ce am comis, orice legătură între mine şi amicul meu a trebuit să se rupă... Ah! cât de rău îmi pare! am pierdut un atât de bun amic!...

finalul de la Infamie de Ion Luca Caragiale (1901)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninotchka (către Gaston, măcelarul lui Leon): Ăsta zici tu că e măcelar? Bună seara, tovarăşe. Acest om este foarte bătrân, nu ar trebui să-l laşi să muncească. Pare trist. Îl biciueşti?... (Îl atinge cu mâna pe umăr.) Va veni ziua când vei fi liber. Mergi şi dormi, tătucă dragă. Vrem să rămânem singuri.

replică din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată intrat în muzeu, Giuleaşcă ajunge în dreptul portretului lui Bălcescu, convins că se află în faţa unui mare domnitor. Mintea lui încearcă febril să-şi amintească cu cine o fi luptat Bălcescu: cu romanii sau cu turcii? Mut de admiraţie, cu pălăria în mână, priveşte tabloul şi îl închipuie pe Bălcescu călare pe un roib, cu o sabie în mână şi îndemnându-şi oastea: "Pe ei, ma!" "Da, da... îşi confirmă Giuleasca sieşi, mare domnitor". Are însă o tresărire. Şi-a adus aminte de altceva. Din buzunarul interior al hainei scoase o bancnotă pe care o purta cu el mereu. Este de pe vremea când era ginerică şi a primit-o de la naşul lui, astăzi un prosper om de afaceri, proprietarul a cinci carmangerii. Este o bancnotă de 100 de lei vechi. Iar pe ea, efigia lui Bălcescu! Giuleaşcă e din ce în ce mai încurcat. Priveşte chipul revoluţionarului imprimat pe bancnotă. Ridurile de pe faţa sa devin din nou adânci. Se scarpină în creştetul capului. Apoi, după urechea stângă. Fluieră scurt, semn că are o revelaţie: "Da, zise el într-un târziu. A fost ministru de finanţe!"

Corneliu Sofronie în revista "Urzica" (1988)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!