Toate rezultatele despre mereu, pagina 29
Baladă
Muncești din greu
Sporești mereu,
Ești ca un zeu,
Odorul meu...
Să te oprești
Să urmărești
Mereu să crești,
Să te-ntărești
Pe toți s-ajuți,
Răul să-l uiți,
S-ai pași făcuți
Spre cei căzuți
Câte ai fire,
Câtă privire
Și omenire,
S-ai și iubire.
Așa-ți doresc eu ție
Odor cu bucurie
În noaptea ce-a' să vie
[...] Citește tot
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un profesor...
Un profesor e un zidar
Mereu alăturea de noi,
Mereu pe șantierul vieții
Ca să înalțe vremuri noi.
Un profesor e un zidar.
Zidește ziua cea de mâine.
Și sufletul și inima
La temelia țării pune.
Un profesor e un artist
Ce modelează caractere.
El zi de zi și an de an,
Găsește forță și putere
Ca să cioplească în lut viu
Cu vorba-i blândă și sfătoasă.
Lucrarea lui e cea mai bună,
Cea mai de preț, cea mai frumoasă.
[...] Citește tot
poezie de Emilia Plugaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu vor înflori toți trandafirii
În ziua când te-am revăzut
Au înflorit toți trandafirii.
Te-am așteptat atât de mult
Să reaprinzi focul iubirii.
Noapte de noapte te-am visat
Cum alergai să vii la mine.
Acum e vis adevărat.
De-acuma trăiesc o minune.
Mă bucur că ai revenit,
C-au înflorit iar trandafirii,
Că visul meu s-a împlinit,
Din nou gust fructul fericirii.
Ai suflet alb, imaculat.
Ca trandafirul ce-ți ofer.
La fel ca el de parfumat
Este sărutul ce îți cer.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (22 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
- dragoste (vezi și iubire)
- Dragostea este o catastrofă magnifică: să știi că te îndrepți cu toată viteza spre un zid și totuși să accelerezi; să alergi către pierzanie, cu zâmbetul pe buze; să aștepți, plin de curiozitate, clipa când se va alege praful de toate. Dragostea este singura decepție programată, singura nenorocire previzibilă, pe care o vrei mereu și mereu.
definiție de Frederic Beigbeder în Dragostea durează trei ani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Brâncuși (evită răspunsul): Arta ei e sublimă... Vine când o chemi, apoi se duce... (Oftează. Muzica trece în surdină.) Arta mea trebuie să stea mereu în picioare...
Alex: (notează):... mereu în picioare...
Brâncuși: Când o aud, mă apucă un dor de țară... De amărâții mei de olteni... De apa tânguitoare a Jaleșului...
replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu din secolul nostru
Flick, este cel mai tare
Nu are asemănare.
De râs te-ai prăpădit
Când în rime ți-a vorbit.
Domnul Rimă, să trăiești
Mereu să ne înveselești
Tu ai mult haz
Pe mulți, îi bagi în necaz.
Nu vor să se regăsească,
Într-o strofă de-a ta, aleasă.
Dar mereu o dau în bară,
Chiar dacă româna e ușoară.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (1 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mult aș vrea
Aș vrea să fiu o stea
Pe care s-o privești,
Întreaga viața ta
Aș vrea să mă iubești.
Aș vrea să fiu o apă
Pe care tu o bei,
Aș vrea să-mi fii aproape
Mereu în ochii mei.
Aș vrea să fiu cocorul
Ce-n toamnă îl petreci,
Să-mi continui zborul
În iarna lumii reci.
Aș vrea să fiu albina
Pe care o admiri,
Aș vrea să fiu grădina
Plină cu trandafiri.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (7 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul cerului
sunt copilul cerului mă răsfață mereu
îngeri diafani îmi zboară prin trup
sufletul e o boltă din curcubeu
de culorile vieții nu am să mă rup.
mintea se relaxează în comfortul meu
dar pentru iubire am o foame de lup
sunt copilul cerului mă veghează mereu
fluturi stelari îmi zboară prin trup.
e monument suprem credința-n Dumnezeu
clipele dulci roiesc ca într-un stup
am strâns învățăminte cu minte de tezeu
bezne și întunecimi nu mă corup.
sunt copilul cerului mă răsfață mereu
îngeri diafani îmi zboară prin trup.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea bine știm
prea bine știm
că totul a fost
la drept vorbind
nu se mai poate întâmpla nimic
grecii antici
cunoșteau deja acest adevăr
lumea se repetă de-a-ndoaselea
la curse timpul învinge spațiul
cei morți demult ridică ruine
de temple necunoscute încă
și numai moartea ne naște
mereu alții
mereu
poezie de Krzysztof Karwat din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre Isus
Despre Isus vreau să spun,
El îmi este Prieten bun,
La școală cât și acasă,
Singur Domnul nu mă lasă.
Este cu mine mereu,
El veghează pasul meu,
El îmi dă înțelepciune,
Să fac numai fapte bune.
Mama mea 'mi spune mereu,
Că există Dumnezeu,
Despre Isus îmi vorbește,
Cu drag îmi mărturisește.
Sunt micuț, un copilaș,
Curat la suflet, gingaș,
Dar din fragedă pruncie,
Doamne, vreau să-Ți urmez Ție.
[...] Citește tot
poezie de Ica Drăgoi (3 noiembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!