Poezii despre impreuna, pagina 29
Ciori de toamnă
Ciori de toamnă-n cârduri trec,
Trec în valuri, pe-nserate,
Croncănind înfometate
Iar eu stau și le petrec
Cu privirea, cum la plopii
Cei din margine de sat,
Ca ciorchini de struguri negri
Cum sunt cei din curtea popii,
Sub un cer cu Lună plină
Se așează să-nnopteze
Sus, pe vârfuri, mai aproate
De protecția divină.
Stol de umbre, noapte bună!
Câmpul te așteaptă mâine
Să mănânci din bobi de pâine
Cu hârciogii împreună.
poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte cu lună
În noaptea asta la Fu-chou, luna privește
Singurătatea din camera noastră. Iar copii mei, prea mici,
Prea cruzi, nu înțeleg ce mă ține departe,
Nici nu-și mai amintesc de Chang'an. Pe vremea asta,
Părul ei va fi deja stropit cu parfum, brațele albe de jad
Vor fi tremurând în lumina clară. Când ne va găsi oare iarăși
Împreună, cu draperiile larg deschise, pentru ca razele ei
Să pătrundă înăuntru și să ne usuce lacrimile?
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Întotdeauna,
iubirea fără trădare
și fără minciună,
aduce alinare
când suntem împreună.
Iubirea fără suferință,
fără dezamăgiri,
sădește în noi credință,
că dobândim împliniri.
Iubirea adevărată
înseamnă fericire.
Când este nepătată
are dăinuire.
Când trupul nu cuvântă,
de suflet se desparte,
Iubirea este sfântă
și dincolo de moarte.
poezie de Dumitru Delcă (6 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agapă la un magazin de vinuri din Nan-king
O boare de vânt, aducând puf de plop, îndulcește aerul pe terasă
Și o fată din Wu, turnând vin în cupe, mă îndeamnă să ciocnim.
Sunt aici împreună cu colegii din oraș care au venit să-mi ureze drum bun;
Fiecăruia din ei, după ce golește paharul de despărțire, îi spun:
Oh, du-te și întreabă acest râu care curge spre est
Dacă poate merge mai departe decât dragostea unui prieten!
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne iubim
Azi îți scriu despre iubire
Pe un fir de margaretă,
Și-n a nopții strălucire,
Te voi duce cu-o șaretă
Prin pădurile bătrâne,
Unde pentru-a mia oară,
Dragostea sa n-aibă frâne,
Când seara ușor coboară.
Ne-om iubi apoi în taina
Stelelor nemuritoare,
Iar pernă ne va fi haina,
Florilor de pe cărare.
Vreau o zi, un ceas, o eră,
Să-ți fiu gând și dor și Lună,
Dragostea nu-i efemeră:
- Hai s-o trăim împreună.
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi
Mi-e sete de noi, mi-e foame de tine!
În ziua ce vine privesc înapoi
și caut cărarea pe care-ai venit,
când mi-ai dăruit și cerul, și marea...
O mie de vieți vom fi împreună,
cu inima bună gustând dimineți,
goli-vom în noapte pahare de dor,
vor crește sub nor buchete de șoapte.
În mijloc de vis, nectar de săruturi,
pe aripi de fluturi din Raiul promis,
topind curcubeie, ne-adună în NOI...
azi suntem în DOI... și simt că-s Femeie...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, copile
De ziua ta, copile
Ochii mi-s triști și luminați
Îți voi dărui iubirea mea.
Cu brațele deschise te voi îmbrățișa
Nu pot rămâne multe zile,
Dar vreau să-ți pun la picioare jucării
Iar tu-mi vei dărui zâmbetul tău, poezia
Dă-mi mâinile să ți le sărut și ochii
Să ne jucăm împreună în parcul zâmbitor
Printre flori si vise să ne reîntâlnim cu iubirea.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coloana care s-a întins
până la cer nu se sfârșește
deși începe de la pământ
dacă așezi urechea pe lutul
călcat de picioarele care au trecut
pe sub poarta unde se sărută
auzi zvonuri de daltă cioplite
în piatra tăcută la început
vorbește prin linii și forme
de la masa unde infinitul tace
împreună cu toată omenirea
auzim cântecul dălții cum o alintă
pe domnișoara pogany
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privind pe fereastră
Dintre toate bucurile ce m-au însoțit
tu mi-ai făcut cele mai multe
și nici măcar nu știi,
tot ce împărțim împreună
sunt anotimpurile povestite frumos.
Nopțile pierd coroane albastre
se va schimba timpul fără să observăm,
mă închid în cuvinte și respir
toată dragostea din noi,
oricum tu știi de fiecare dată ce simt
și mă aștepți să vin
privind de după perdele.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și eu și floarea ...
Plâng pentru floarea-ncorsetată
În ale iernii ace reci,
Ce cu sclipiri de nestemată,
Se-nclină lin, pe drum când treci.
Încremenită-n așteptare,
La fel ca ea, adăst și eu
Și tremur toată-a nerăbdare,
Să te zăresc sub geamul meu.
Dar iarna cu-ale ei capricii
Și brațul timpului ne-nvins,
Ne-nchid în sumbre edificii,
De nestrăpuns, de neatins.
Și eu și floarea, împreună,
Tânjim după un cald sărut;
Ea timpului plătind arvună,
Eu dragostei cerșind tribut.
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!