Poezii despre fiul risipitor, pagina 29
Fiul pescarului
Viața mea e-un fel de plimbare pe faleză
Cât mai aproape de ocean, îl văd și el mă vede.
Melodice, vin valurile, paranteză lângă paranteză,
Iar eu de multe ori le las să mă dezmierde.
Singura mea slujbă este și grijă necontenită
Să-mi feresc averea de lăcomia mareei, mereu trează:
Fiecare scoică rară și fiecare pietricică șlefuită,
Pe care Oceanul mâinilor mele le încredințează.
N-am prea mulți companioni alături pe uscat:
Ei disprețuiesc șleahta cea hoinară pe apele marine;
Dar eu cred că oceanul pe care marinarii-au navigat
Este mult mai bine cunoscut de ei decât de mine.
În largul oceanului nu sunt corali, nici alge roșii de-adunat,
Valurile nu scot la vedere perle mai catifelate decât fragii;
Însă pe țărm palma mea simte pulsul mării, viu și sărat,
Și eu conversez cu echipajele atâtor și atâtor naufragii.
poezie de Henry David Thoreau din antologia de versuri Flori de peste șapte mări și de pe șase continente, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ocean
- poezii despre viață
- poezii despre roșu
- poezii despre puls
- poezii despre plimbare
- poezii despre pescuit
- poezii despre perle
- poezii despre mâini
- poezii despre avere
Fiul pescarului
Viața mea e-un fel de plimbare pe faleză
Cât mai aproape de ocean, îl văd și el mă vede.
Melodice, vin valurile, paranteză lângă paranteză,
Iar eu de multe ori le las să mă dezmierde.
Singura mea slujbă este și grijă necontenită
Să-mi feresc averea de lăcomia mareei, mereu trează:
Fiecare scoică rară și fiecare pietricică șlefuită,
Pe care Oceanul mâinilor mele le încredințează.
N-am prea mulți companioni alături pe uscat:
Ei disprețuiesc șleahta cea hoinară pe apele marine;
Dar eu cred că oceanul pe care marinarii-au navigat
Este mult mai bine cunoscut de ei decât de mine.
În largul oceanului nu sunt corali, nici alge roșii de-adunat,
Valurile nu scot la vedere perle mai catifelate decât fragii;
Însă pe țărm palma mea simte pulsul mării, viu și sărat,
[...] Citește tot
poezie de Henry David Thoreau, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prăznuirea eroilor
PRĂZNUIREA EROILOR
În cimitirul satului,
la Înălțarea Domnului,
eroii sunt comemorați
într-un pomelnic adunați.
Clopotele dau trezire,
de-a Înălțării vestire.
Spre a morților odihnă
cântă sobor fără tihnă.
La slujba de pomenire,
rânduită-i prăznuire
în tradiție creștină,
cu merinde și lumină.
De la urmași ce i-au iubit,
spre cei morți se-nalță spirit,
cu lacrimă arzătoare
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Ecouri străbune (1 iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre religie
- poezii despre eroism
- poezii despre creștinism
- poezii despre tradiții
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Premierul Vasilica Dăncilă (PSD) și ceremonia de la Ateneul Român, din 10.01.2018, prin care România a preluat oficial președinția Consiliului Uniunii Europene (pamflet)
Cu-al ei tupeu nemăsurat,
Vasilca ne-a oripilat.
Sfidând și bunul-simț și țara,
Ea iarăși ne-a adus ocara,
Căci a adus la Ateneu,
O faună cum vezi cam greu,
Pe fiul ei needucat,
La fel ca ea de agramat:
Incultul Victor scrie "nam",
Ca și Grivei când face "ham!";
Adus-a foști pușcăriași,
Năstase, Severin, trufași,
Dând lumii semn, cu tot tupeul,
Că-ajunși la greu, el, PSD-ul,
Nu-și părăsește-ai lui corupți
O zi sau ani neîntrerupți.
Și unde credeți că i-a pus,
Stârnind dezgustul și-n Apus?
Nu undeva, pierduți în sală,
Ci-n loja cea oficială,
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (12 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre România, poezii despre Ateneu, poezii despre social-democrație, poezii despre prim-ministru, poezii despre președinte, poezii despre ignoranță, poezii despre corupție sau poezii despre Viorica Dăncilă
Mărie, Mărie!
Tu, Sfântă Mărie, azi ai adormit...
De la Răstignire, nu ai mai zâmbit...
Dar seninu-ți suflet în Cer s-a suit,
Lângă Tatăl Nostru și Fiu-Ți iubit.
Fecioară de vis și nevinovată,
Tu ne liniștești, la necaz, îndată,
Nu ne cerți vreodat', pentru nicio pată,
Suntem răi sau buni, ruga-ți e-ascultată.
Tatăl se îndură și iartă păcat,
Fiul ne ascultă și ne ia oftat,
Dară noi uităm, ne-ndreptăm spre altul
Ceru-ntreg trădăm pentru Necuratul.
Când promite el și verzi, și uscate,
Tare te mâhnești, verși lacrimi curate,
Chiar dacă ni-i plin podul de păcate,
La fel ne iubești și nu ne-ntorci spate.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre prezent, poezii despre lumină, poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre virginitate, poezii despre verde sau poezii despre trădare
Pacatul nu se iarta...
Pacatul nu se iarta, pacatul se plateste
Si cineva odata si-odata-l ispaseste.
Pacatul e-o glumire, atat de grea si mare
Ca fara ispasire, el n-are-n veci iertare.
Pacatele acelui ce la Hristos le duce
Ii sunt iertate numai in jertfa de pe cruce.
Hristos le ispaseste, de-aceea sunt iertate,
In alt fel, nu-i iertare in veci pentru pacate,
Pacatele acelui ce pe Hristos nu-l cauta,
In veci de veci nu afla iertarea asteptata.
Ci ele toate, toate, raman sa le plateasca,
Pe veci, acela care n-a vrut sa le caiasca.
Nu va-nselati, nu este in veci de veci iertare,
Pentru pacatul celui ce-n necredinta moare.
Pacatul nu se iarta, pacatul se plateste:
Ori Dumnezeu pe cruce, ori cel ce-l faptuieste.
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz din Comori nemuritoare
Adăugat de Tudor_Ostasul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre jertfă, poezii despre iad, poezii despre crucificare, poezii despre cruce sau poezii despre Iisus Hristos
Nu-i nimica mai presus
Niciodată nu s-a scris
Altceva mai de valoare
Să ne ofere-n Paradis
Chiar viața viitoare
Niciodată pe pământ
Altceva nu s-a mai dat
Ca al vieții viu Cuvânt
Pentru sufletul curat
Nu-i nimica mai presus
Ca și scrierile sfinte
Ce ni-l pun azi pe Isus
Nouă iată înainte
Evanghelia cea vie
Cartea Sfântă a lui Ioan
Ne transferă-n veșnicie
Din prinsoarea lui Satan
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre mântuire sau poezii despre inimă
Deschide ușa, creștine
Deschide ușa creștine [bis]
Că venim din nou la tine. [bis]
Drumu-i lung și-am obosit, [bis]
De departe am venit. [bis]
Că la Viflaem am fost,
Unde s-a născut Hristos
Și-am văzut și pe-a sa mamă,
Pe care Maria-o cheamă.
Cum umbla din casă-n casă
Ca pe fiul său să nască.
Umbla-n sus și umbla-n jos
Ca să nască pe Hristos.
Umbla-n jos și umbla-n sus
Ca să nască pe Isus.
Roată, roată prin cetate,
Case, hanuri, pline toate.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre naștere, poezii despre mândrie, poezii despre mamă, poezii despre frumusețe sau poezii despre flori
Bunăvestire
În noaptea asta lungă, fără sfârșit,
o femeie umblă subt cerul apropiat.
Ea înțelege mai puțin decât oricine
minunea ce s-a-ntâmplat.
Aude sori cântăreți, întreabă,
întreabă și nu înțelege.
În trupul ei stă închis ca într-o temniță bună
un prunc.
De nouă ori se-nvârte discul lunei
în jurul pruncului.
El rămâne nemișcat și crește mirându-se.
................................................
În noua noapte fără sfârșit
ciobanii păzesc nașterea unor semne cerești.
Mă duc între ei să vestesc:
Tăiați-vă mieii pe cruce
În amintirea jertfei ce se va face.
Ridicați-vă de lângă foc
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre noapte, poezii despre foc, poezii despre copilărie, poezii despre bebeluși, poezii despre întuneric, poezii despre văi, poezii despre stele sau poezii despre somn
Noiembrie-ți sunt mamă
Prin fiecare frunză, noiembrie-ți sunt mamă,
Sunt vis, melancolie, o umbră-ntre statui,
Sunt vânt adus de toamnă, copacii mă destramă
Și-n liniștea din noapte spre-un alt tărâm mă sui.
Sunt partea-mi de lumină și stropul de-ntuneric
Ce se prelinge-n grabă în ochii-mi plânși de dor,
Sunt mângâierea caldă și zâmbetul feeric
Al fiecărei mame și-a celor care mor.
Sunt veșnica pădure și-același orizont
Sub care-atâtea stele au ars pe-acest pământ,
Sunt mama ce-și așteaptă odorul de pe front
Și tot ce pot atinge scriind al meu cuvânt.
Sunt tot ce niciodată nu mi-am închipuit,
O lume-n altă lume, miracol început,
Noiembrie-ți sunt mamă și fiul drag, iubit,
Un vis pe care noaptea-n suspin l-a conceput.
[...] Citește tot
poezie de Violeta Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre toamnă sau poezii despre superlative